Eurodeputatul Eugen Tomac, în calitate de membru al Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia, a organizat de curând o dezbatere online privind situația minorității române din Serbia. Evenimentul a fost transmis live pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană. Despre ce s-a discutat, care au fost temele dezbătute, dar și ce soluții s-au găsit la anumite probleme veți afla din acest interviu.
Vă rog să ne spuneți care au fost principalele subiecte dezbătute.
Principalele tematici discutate au vizat relația bilaterală București – Belgrad, parcursul european al Serbiei şi stadiul de implementare a capitolului 23 din negocierile de aderare la UE, statusul Comisiei mixte interguvernamentale România-Serbia, educația (accesul la manuale în limba română; problema diminuarii numărului de elevi care se înscriu la școli cu predare în limba română; caracterul opțional de învățare a limbii române în scolile din Valea Timocului; dificultățile cu care se confruntă profesorii care predau limba și literatura română; sustinerea pe care o acordă statul român și oportunitățile de cooperare și de formare disponibile școlilor și profesorilor de limba româna din Serbia), libertatea de conștiință și de religie (situația Bisericii Ortodoxe Române în Voivodina și în Valea Timocului, discrepanțele existente, tratamentul aplicat bisericilor românești de către statul sârb, nevoia recunoașterii Bisericii Ortodoxe Române drept biserica tradițională în Serbia), provocări și recomandări pentru recensământul din 2022, necesitatea eliminării distincției vlah / român care se face în mod eronat și atrage diferența de tratament; situația retrocedărilor clădirilor; mass-media în limba româna din Serbia.
Această dezbatere organizată de d-voastră a adus în fața oficialităților statului român și reprezentanților societății civile din România și Serbia problemele cu care se confrunta românii din Serbia. Care au fost, mai exact, problemele dezbătute și ce soluții ați găsit?
Poziția MAE Ro: Contăm pe cooperarea socitătații civile cu MAE astfel încât demersurile noastre să fie și mai substanțiale cu interlocutorii sârbi și să poată facilita coeziunea minorității românești din Serbia. Educație: Probleme curente: În Serbia, etnicii români se confruntă cu o scădere a numărului de elevi – raportul negativ între rata de natalitate și mortalitate și migarea spre alte țări; copiii etnici români sunt înscriși de părinți la școli cu predare sârbă; avem probleme cu manualele (institutul din Novi Sad nu are suficientă capacitate); Abordarea României / Soluții: În ceea ce privește problematica drepturilor etnicității românești din Serbia, Ministerul Educației acționează în limita competențelor sale legale prin următoarele: oferă burse de studiu românilor de pretutindeni, pentru învațământul pre-universitar și pentru învățământul superior; bursele oferite pentru învățământul superior sunt acordate în cooperare cu universitățile din România; încurajează cooperarea dintre școlile și universitățile românești și școlile din Serbia, mai ales cu cele din Valea Timocului și din Voivodina; susține rectoratele de limba română ale celor două universități din Serbia, Universitatea din Belgrad și cea din Novi Sad. Și pentru anul școlar 2021-2022 Ministerul Educației din România va continua acordarea acestor burse – 1.700 locuri pentru elevi la studii liceale; peste 3.600 locuri pentru studii de licență peste 2.000 de locuri pentru studii de master (1.000 fiind cu bursă) și 160 locuri pentru studii doctorale. DRP dezvoltă un proiect în curs pentru sprijinul copiilor pentru studiul limbii române, așa cum există deja și în Ucraina.
Ne confruntăm cu o scădere a numărului de elevi – raportul negativ între rata de natalitate și mortalitate și migrarea spre alte țări; copiii etnici români sunt înscriși de părinți la școli cu predare sârbă; avem probleme cu manualele (institutul din Novi Sad nu are suficientă capacitate); 20 de școli urmează a fi modernizate cu ajutorul DRP, Guvernul României – dorim să creștem atractivitatea învățământului în limba română. Recensământ. Acțiunea românilor din Serbia: 29.032 români pe teritoriul Serbiei; vom avea o scădere (toate etniile) din Serbia la următorul recensamânt; nu a fost adoptat încă regulamentul recensământului; în trecut, la declararea etniei era trecută doar opțiunea ,,sârba” sau ,,altele’ – în momentul de față chestionarul propus de noi și alte minoritați este ca toate minoritățile care au consilii naționale (în numar de 23) să figureze pe o fișă suport adițională, unde să figureze toate etniile; astfel să figureze și etnia română.
Viitorul recensământ care va avea loc în octombrie 2022 – urmărim evoluțiile privind modul în care românii sunt tratați; este prioritar să existe o reprezentare adecvată a românilor; rubricile care vizează afilierea etnică și limba folosită să reflecte realitatea; interesul MAE este ca aceste rezultate să aibă un grad înalt de acuratețe și îi îndeamna pe partenerii din Serbia să se mobilizeze pentru buna desfașurare a recensământului.
La ultima întâlnire a Comisiei Mixte s-au discutat următoarele: există probleme cu retrocedare a clădirii ‚,Luceafarul’ din Vârșeț, vândută anul trecut în ciuda discuțiilor cu statul sârb – cerem sa fim despăgubiți, să recuperam clădirea, sau să primim o alta; dar să avem un sediu romanesc în Vârșeț unde Consilul să își desfășoare activitatea. Probleme cu cladirea ‚,Libertatea’ – comunitatea evreiască are o lege care o despăgubește în urma celui de-al Doilea Război Mondial; noi nu avem temei juridic de a salva cladirea. Soluții: Răspunsul MAE: partea română nu consideră aceasta problemă închisă; așteptarea ca partea sârbă să își onoreze anumite angajamente; în iunie 2021 a avut loc o reuniune a înalților funcționari dintre Ro-Sb pentru a continua acest dialog; retrocedarea este în top 3 itemi pe agenda de priorități a Comisiei Mixte.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 30 din 24 iulie 2021
