În săptămânile trecute au fost puține ploi.
De la Pavel Baloş din Torac, inginer agronom,
aflăm dacă precipitațiile au salvat culturile agricole.Care este situaţia pe holde după ploi? Au început culturile agricole să își revină?
Care este situaţia pe holde după ploi? Au început culturile agricole să își revină?
La momentul de faţă situaţia este mult mai bună decât a fost înainte de ploi, cu toate că precipitaţiile au întârziat. Ar fi fost mult mai bine dacă ploua în urmă cu patru, cinci săptămâni. Situaţia este aşa cum o știm. Când este vorba despre porumb, starea diferă de la o parcelă la alta, de la un proprietar la altul, în funcție de hibrizii care au fost însămânţaţi şi aşa mai departe. Anul acesta s-a văzut, în mod aparte, cine a aplicat măsurile agro-tehnice recomandate, în funcție de hibrizii însămânţați.
Sunt mulţi producători care, din păcate, însămânţează porumbul la o densitate care nu este prescrisă. Fiecare hibrid are densitatea corespunzătoare la care trebuie să fie însămânţat. Când avem secetă, ca și în acest an, o mare parte din porumb, care este foarte des însămânţat, nu face ştiulete sau că polenul nu e activ, așa că partea negativă se resimte. Încă un lucru care sunt convins că este o mare greşeală e adâncimea la care se însămânţează porumbul. Mulţi producători însămânţează porumbul la patru, eventual cinci centimentri şi la 7 până la 10 zile după însămânţare sunt foarte mulţumiţi că lanurile de porumb au fost deja răsărite.
Este un lucru foarte bun atunci când avem ploi și când porumbul nu duce lipsă de umiditate. În schimb, într-un aşa an, cum este acesta, pe aceste parcele, în primul rând, a ieșit în evidență partea negativă a acestui efect. Mulţi producători vor avea şi din această cauză o recoltă foarte scăzută la porumb. La Torac, ca şi în alte localităţi, în trecut au existat diferență în ceea ce privește precipitațiile. Astfel, în apropierea satului au mai fost ploi care au îmbunătățit situația cât de cât. Starea nu este chiar atât de gravă. Există, în schimb, unele parcele unde porumbul nu va avea ştiulete.
Se ştie care este procentul suprafeţelor grav afectate de secetă?
Este greu de precizat. După cum am spus, parcelele, una lângă alta, sunt foarte diferite. Există parcele care deloc nu au ştiulete, dar și parcele pe care partea superioară a ştiuletului este seacă. Așadar, este foarte greu de precizat ce și cum va fi. Repet, dacă am fi avut aceste precipitaţii în urmă cu patru, cinci săptămâni, situaţia ar fi cu totul alta.
Când este vorba despre floarea-soarelui, avem o situație mijlocie. Ştim că florii-soarelui îi convine vremea uscată, dar la temperaturi de peste 30 de grade nici această cultură nu a rezistat. Polenul a fost distrus fără fecundare, astfel că producţia nu va fi pusă sub semnul întrebării, dar putea să fie cu mult mai mare. Pe lângă toate acestea, seceta din primăvară a avut un impact negativ şi asupra florii-soarelui. Se vede cu ochiul liber că floarea-soarelui nu are o înălţime și o creştere adecvată. Dacă lipsește înălţimea, nu vor fi nici frunze, iar dacă nu sunt frunze boaba nu se poate umple.
La sfecla de zahăr situaţia este cât de cât mai bună. Această cultură a suportat destul de bine seceta. Soia este foarte mică. Sunt mulţi care încep să are parcelele cu soia, din cauză că această plantă nu are nicio boabă şi nu va fi recoltă.
Daniela BAKIĆ SCUMPIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 32 din 7 august 2021
