În fiecare an, în ziua de 6 august prăznuim ,,Schimbarea la Față”, una din minunile săvârşite de Iisus Hristos asupra propriei persoane.
Cu puţin înainte de patima Sa, Mântuitorul a anunţat pe ucenici: ,,Iată ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi predat arhiereilor şi cărturarilor; şi-l vor osândi la moarte şi-l vor da în mâna păgânilor; şi-l vor batjocuri şi-l vor scuipa şi-l vor biciui şi-l vor omorî, dar după trei zile va învia” (Marcu 10, 33-34). Auzind aceste cuvinte, ucenicii s-au întristat şi au voit să-l oprească, iar Sfântul Apostol Petru îi spune: ,,Fie-Ţi milă de Tine să nu Ţi se întâmple Ţie aceasta” (Matei 16, 22). Mântuitorul, voind să întărească credinţa ucenicilor săi, mai înainte de a fi trădat, prins și răstignit şi să le arate că de bunăvoie și din dragoste pentru oameni merge la moarte, le-a spus : ,,Sunt unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu” (Luca 9, 27), adică, până nu vor vedea slava Sa.
Minunea schimbării la faţă a Domnului a avut loc pe muntele Taborului din Galileea. Se împlinea astfel o proorocie a regelui David, care, cu 850 de ani înainte de venirea lui Hristos, proorocea: „Taborul şi Ermonul într-u numele Tău se vor bucura” (Psalmul 88, 13). Mântuitorul s-a urcat pe munte ca să se roage în linişte, dar nu s-a dus singur. El ştia ce se va întâmpla şi aşa cum cerea Legea, voia să aibă doi sau trei martori, pentru dovedirea adevărului schimbării la faţă. El i-a ales pe Apostolii Petru, Iacob şi Ioan, deoarece aceştia au fost printre primii chemaţi la apostolat şi îi erau foarte apropiaţi. În timpul minunii, atitudinea lor a fost diferită. Dacă la început au fost moleşiţi de somn, după puțină vreme sufletul le-a fost cuprins de o bucurie imensă și sfântă, de care nu s-ar mai fi despărţit niciodată. Tocmai de aceea unul dintre ei a propus să facă trei colibi şi să rămână acolo pentru veşnicie. Au mai apărut în lumina slavei lui Dumnezeu Proorocii Moise şi Ilie. De ce? Pentru că Moise reprezenta Legea, iar Ilie reprezintă pe profeţi. Într-un cuvânt de învățătură la această sărbătoare, Sfântul Efrem Sirul, spune că Taborul avea în acel moment chipul Bisericii, pentru că acolo erau „de faţă amândouă Testamentele. Acolo a văzut Moise, începătorul Legii Vechi, pe Hristos, începătorul şi dătătorul Legii Darului. Acolo a văzut Ilie, Iconomul Tatălui, pe marele Apostol Petru. Acolo a văzut Ilie, feciorelnicul Legii Vechi, pe Ioan Evanghelistul, feciorelnicul Legii Noi. Acolo. Moise cel sfânt a văzut pe Petru cel sfinţit. Acolo, cel ce s-a suit la cer cu căruţă şi cu cai de foc, a văzut pe cel ce s-a rezemat pe pieptul de văpaie a lui Hristos întrupat, adică pe Ioan Evanghelistul. Acolo au văzut proorocii pe Hristos, cel care a creat şi pe prooroci şi pe apostoli, cel ce a dat Legea Veche în Sinai şi pe cea nouă a desăvârşit-o în Ierusalim.”
Pr. Petru BERBENTIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 32 din 7 august 2021
