Citesc și cunosc alfabetul de la cinci ani. Serviciul meu este de aşa natură, încât este o binecuvântare, așa că stau împreună cu prietenii mei fideli de toată ziua – cărțile. Pasiunea pentru lectură o aveți sau nu, afirmă Ljiljana Botorić, directoarea Bibliotecii Comunale ,,Vuk Karadžić” din
Alibunar.
A scrie despre citit și scris este un lucru deosebit de responsabil. Astăzi, când în era comunicării în masă toate mijloacele sunt disponibile, este nevoie să apărăm integritatea cărții și să dovedim valoarea ei inestimabilă în viața fiecărui om civilizat.
Vechii latini au spus: „Verba volant, script manent”. Adică, vorbele zboară, scrisul rămâne. Așadar, cărțile sunt monumente culturale. Oricine încearcă în vreun fel să diminueze însemnătatea cărților se poate găsi pe o cale spinoasă, deoarece va trebui să demonstreze că ele nu au nicio importanță pentru noi. Primul ministru al Educației, Dositej Obradović, spunea cu mult timp în urmă: „Cărți, fraților, cărți, nu clopote și zurgălăi”.
În mica mea bibliotecă personală am câteva cărți care înseamnă mult pentru mine. Plănuiesc să mă dedic dotării bibliotecii într-o etapă ulterioară a vieții mele. Cărțile care m-au influențat, cele care mi-au marcat parcursul de cititor, sunt: „Alchimistul” de Paulo Coelho, „Genealogia femeilor” de Ljiljana Habjanović Đurović, „Ringišpil” de Jelena Bačić Alimpić, „Lumea Sofiei” de Jostein Gaarder.
Citind, ne extindem orizonturile, ne modernizăm. Fiecare carte poate fi interesantă, educațională și poate avea un mesaj.
Poți avea succes, poți atinge diverse obiective, dar, totuși, să fii neîmplinit sufletește.
Dacă doriți să citiți cărți care vă dau satisfacția lecturii în sensul deplin al cuvântului și care sunt întotdeauna o alegere bună vă recomand clasicii: Tolstoi, Dostoievski, Remarque.
Silvia MĂRGAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 33 din 14 august 2021
