Foto: fruskac.net
Fruška Gora este denumită Athosul sârbesc din cauză că aici se află un număr mare de mănăstiri. În acest loc au fost construite 35 de mănăstiri ortodoxe, din care 17 s-au păstrat, iar două au fost clădite de curând. Conform datelor istorice, majoritatea mănăstirilor datează din perioada dintre secolele XV şi XVIII.
Mănăstirea Krušedol
Pe versanţii de sud ai muntelui Fruška Gora, în apropierea localităţii Irig, se află Mănăstirea Krušedol. Acest locaş este împrejmuit de un parc şi de castani, iar curtea mănăstirii este plină de detalii foarte vechi şi de flori în culori numeroase.
Mănăstirea a fost fondată de către familia Branković, ultimii despoţi în Srem şi este dedicată Evangeliilor Preasfinţitei Maici ai Domnului. Se consideră că despotul Đorđe Branković (călugărul Maxim) ar fi pornit lucrările de construcţie a mănăstirii la începutul secolului XVI şi că acestea ar fi durat 50 de ani. Din cauza unui tezaur istoric bogat, iconostasului celebru şi multor relicve, Krušedol a fost una dintre cele mai importante mănăstiri sârbeşti.
Astăzi mănăstirea atrage atenţia şi prin faptul că este un mausoleu. Pe lângă rămăşiţele sfinţilor Branković, aici se află şi moaştele Patriarhului Arsenie III Čarnojević, ale prinţesei Ljubica Obrenović, ale regelui Milan Obrenović şi ale multor altor personalităţi.
Spre deosebire de majoritatea mănăstirilor de pe Fruška Gora, în cel de-al Doilea Război Mondial Krušedol nu a fost deteriorat, dar locul în care s-a păstrat tezaurul mănăstirii a fost jefuit.
Mănăstirea Petkovica
În partea de sud-vest a muntelui Fruška Gora, lângă pârâul Remeta, în apropierea satului Šišatovac, se află mănăstirea pentru femei Petkovica şi Biserica Sfintei Parascheva. Această mănăstire ar fi ridicat-o Jelena Štiljanović, văduva despotului sârb Stefan Štiljanović, care a fondat Mănăstirea Kuveždin.
În timp, mănăstirea a fost distrusă de mai multe ori. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost nimicit iconostasul, iar în anii 50 a început reconstrucţia.
Există o mică disproporţie în ceea ce priveşte clădirea locaşului. Tot ce puteţi vedea în acest loc a fost cândva în posesia mănăstirii. La frumuseţea acestui spaţiu contribuie şi fântâna rustică din piatră, un iaz, multă iarbă verde, florile şi copacii.
Mănăstirea Mala Remeta
Pe versanţii de sud ai muntelui Fruška Gora, în apropierea localităţii Mala Remeta, se află mănăstirea de femei cu acelaşi nume, supranumită Remtsko sau Remetica. Mănăstirea se află în valea pârâurilor şi împrejmuită de o pădure de salcâm. Mănăstirea a fondat-o regele Dragutin Nemanjić.
Un lucru caracteristic bisericii acestei mănăstiri este că în ceea ce priveşte arhitectura nu are influenţe baroce şi este un exemplu al stilului sârbo-bizantin. Mănăstirea a fost reconstruită de mai multe ori, iar biserica nu a avut niciodată clopotniţă. Astăzi clopotniţa se află lângă biserică. Este construită din lemn şi are acoperiş de tablă. În cursul celui De-al Doilea Război Mondial biserica nu a fost distrusă.
Daniela BAKIĆ SCUMPIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 35 din 28 august 2021
