Este greu să alegem o localitate anume. Indiferent dacă sunteți din Petrovasâla, Nicolinț, Grebenaț sau Sân-Ianeș sau oricare altă localitate în care conviețuiesc români, iarna are o încărcătură și o aromă aparte. Tradițiile și obiceiurile românilor diferă de la o localitate la alta, dar frumusețea lor, unicitatea și ineditul sunt cuvinte care nu lipsesc din nicio descriere.
Nicolinț
Despre Sărbătoarea Crăciunului și obiceiuri am discutat cu Viorica Negru, care s-a născut pe data de 18 iunie 1952, și care ne va povesti cum se desfășurau pregătirile pentru ziua de Crăciun în localitatea Nicolinț. ,,Pregătirile începeau cu câteva zile înaintea sărbătorii, atunci gospodinele pregăteau prăjiturile care erau păstrate până în ziua Crăcinului.
În Ajunul Crăciunului gospodinele pregăteau colaci împletiţi, în aluatul colacilor se punea apă sfinţită şi se pregătea un colac mare pentru naşii familiei, şi mai mulţi colaci mici care au fost daţi colindătorilor care urmau să vină să ureze pe la casele oamenilor, tot în ziua Ajunului.
În orele după-amiezii, se mergea la cimitir cu paie, nuci, mere şi o lumânare care era aprinsă pentru sufletele celor răposaţi. Împodobirea mesei din seara de Ajun era pregătită în special cu bucate de post. Tot în Ajunul Crăciunului, se împodobea bradul, şi un alt obicei din seara Ajunului, era ca bunica împreună cu nepoţii să aducă în casă paie, care erau răsfirate prin casă şi care semnifica ieslea Pruncului Iisus, iar pentru belșug bunica sau mama așeza pe cel mai mic membru al familiei pe paiele aduse într-un sac, acest lucru semnificând bogăție și prosperitate.
După toate pregătirile din acea zi, în sfârşit se aşteptau colindătorii, care erau serviți cu prăjituri, colaci făcuți în casă sau bani. Ziua Crăcinului sau Naşterea Domnului începea prin salutul, Hristos s-a născut! la care membrii familiei răspundeau, Adevărat s-a născut! Gospodina casei pregătea copiii pentru mersul cu colacul pe la rude, vecini şi prieteni, copiilor li se punea într-o traistră cusută manual, colaci, nuci şi mere. În timp ce copiii colindau satul, mama pregătea prânzul, de obicei cei mai în vârstă membrii ai familiei mergeau la biserică, la slujbă. Apoi urma masa de prânz, toţi membrii familiei luau masa împreună şi se bucurau de bucatele bogate din acea zi. De pe masa de la prânz nu lipsea colacul, vinul şi preparatele din carne. După prânz, în orele după-amiezii, sătenii mergeau în centrul satului, unde se organiza o horă la care participanţii erau îmbrăcaţi în costume populare, prin joc şi voie bună se încheia prima zi de Crăciun. Obiceiurile au urmat şi în ziua a doua, atunci, nurorile se prăgăteau pentru mersul cu colacul la naşii familiei, pregătite special pentru această zi, cu cadouri, dintre care nu lipsea vinul, colacul și șunca. Naşii îşi asteptau finele cu o masă festivă de prânz. Ziua a treia de Crăciun se respecta prin odihnă, în această zi, nu se lucra nimic din treburile casei, însă, unul dintre obiceiuri era ca bărbații să se mascheze și să meargă pe la rude sau prieteni.
Petrovasâla
Din această localitate, cu detalii despre tradiții și obiceiuri, vine Viorica Ocolișan. Viorica s-a născut pe data de 14 mai 1944, provine dintr-o familie de oameni credincioși, care păstrează tradițiile și obiceiurile, iar în următoarele rânduri veți afla câteva dintre tradițiile din această localitate, unele existente și astăzi. ,,Cu cinci zile înainte de Crăciun, adică la ignat, pe o furcă de tors s-a pus lână, iar această furcă era așezată după cuptor și era scoasă de acolo abia în ziua de Ajun. Tot în ziua de Ajun, se făceau mai mulți colaci mici și unul mare, în colacul mare se punea un ban, iar în ziua de Crăciun cel care lua partea de colac cu banul, se spunea că va avea noroc tot anul care avea să urmeze. Spre seara zilei de Ajun se scotea lâna de după cuptor, iar cel mai în vârstă membru al familiei, alături de nepoții săi, mergea prin curte, cu lâna și o sită plină de boabe de porumb, orz și ovăz. Prin curte aruncau aceste boabe de grâu și de porumb și strigau: „Dă-ne Doamne sănătate/ La copiii și familia toată”, totodată se strigau și animalele, mieii, purceii, caii și puii. La întoarcere în casă aceștia aduceau paie pe care le răsfirau prin casă, paiele rămâneau pe jos prin casă timp de trei zile. Toate activitățile din Ajun erau și sunt considerate ritualuri pentru protecția gospodăriei și a animalelor. În ziua de Crăciun veneau pe vremuri colindătorii, aceștia în zorii zilei colindau pe la casele gazdelor, dar din păcate acest obicei s-a pierdut în negura timpului. Tot în ziua de Crăciun, se mergea la cimitir cu bucate, care se dădeau de pomană pentru sufletele celor adormiți. Înainte de masa de prânz feciorii mergeau călare pe cai prin sat, iar fetele stăteau pe fereastră și se uitau la feciori. După masa de prânz din ziua de Crăciun, oamenii îmbrăcați în costume populare mergeau la hora din sat. A doua zi de Crăciun, finii mergeau cu colac, vin și șuncă la nași, acest obicei se mai păstrează și azi. În ziua a doua de Crăciun, după orele prânzului, iarăși se încingea hora în sat, horă care se contiuna și a treia zi de Crăciun, tot după orele prânzului”, ne destăinuie Viorica Ocolișan, amintindu-și cu nostalgie de vremurile tinereții sale.
Grebenaț
Stanciu Anița căsătorită la Grebenaț, ne povestește despre obiceiuri și tradiții din localitatea în care și-a dus traiul de zi cu zi timp de 42 de ani.
,,În Grebenaț, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun, transmise din generație în generație. În Ajunul Crăciunului, copiii merg pe la casele oamenilor ca să le rostească o urare de Crăciun: „Bună dimineața lui Ajun! / Că-i mai bun a lui Crăciun / Îi cu miei, cu purcei / Merge gazda printre ei / Oile lânoase / Vacile lăptoase / Porci grași unsuroși / Ține-i gazdă sănătoși / Au, Aniță coconiță / Saltăți ochii la poliță / Dă-ne o coastă și un cârnaț / Dă-ne gazdă de ne dați / Dă-ne nuci că-s mai dulci / Dă-ne alune că-s mai bune / Dă-ne bani la buzunar că-s mai tari.” În Ajunul Crăciunului, femeile pregătesc colaci împletiţi, iar într-un colac mai mare se pune un ban, cel care găsea banul, la ruperea colacului, se presupunea că avea noroc la bani pe întreg parcursul anului care va urma.
În seara de Ajun, tinerii, dar și cei mai în vârstă, merg cu colindul, iar în ziua de Crăciun se ia masa alături de familie. Grebenaț este localitatea în care se păstrează toate aceste obiceiuri și în zilele noastre.”
Sân-Ianeș
Din localitatea Sân-Ianeș am aflat câteva dintre tradiții și obiceiuri de la Sporea Ana, care printre multe altele ne destăinuie că vremurile demult apuse erau mai vii. Ana Sporea s-a născut pe data 02.08.1934, iar despre tradiții și obiceiuri aflăm că: ,,În Ajun de Crăciun, bunica și nepoții mergeau legați unii de alții printr-un brâu prin curte și aruncau boabe de porumb, acestea semnificând că gazda avea noroc la păsări. La întoarcerea în casă, au adus paie sau fân acestea însemnând că ,,l-au adus pe Moș Crăciun” în casă. Aceste buchete de paie ori fân erau așezate sub masă. Un obicei interesant este faptul că, în Ajun de Crăciun, se aruncau boabe de porumb în casă în semnul Sfintei Cruci. În prima zi a Crăciunului, se lua masa de prânz alături de familie, cei mai în vârstă membrii ai familiei mergeau la biserică. În a doua zi de Crăciun s-a mers cu ,,straița” la nași, nelipsit era colacul cu cârnați, pe care finii i-au dus nașilor. În ziua a treia, bărbații se mascau și mergeau călare pe cai, urând de la casă la casă, Crăciun fericit!”
Crăciunul este una dintre acele sărbători în care ne place să fim alături de familie, cu masa plină de bunătăţi, şi să revenim, dacă avem ocazia, la originile noastre. La sate, încă se mai păstrează tradiţii ale căror poveşti se pierd, uneori, în negura timpului, dar care, au totuşi un farmec aparte.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 52 din 25 decembrie 2021– 1 ianuarie 2022
