Numele Vladimirei Dorčova Valtnerova este foarte cunoscut în rândul mass-mediei în limba slovacă și în context mai larg. Cariera de jurnalistă a început-o la Redacția în limba slovacă a Radioteleviziunii Voivodina. A fost coordonatoarea Departamentului de Informare al Consiliului Național al Minorității Naționale Slovace, redactor responsabil al săptămânalului „Hlas ljudu” în limba slovacă, președinta Asociației Jurnaliștilor Slovaci. Este membră a Jurnaliștilor Independenți din Voivodina și a Mișcării Europene din Serbia. Dânsa este fondatoarea și redactorul responsabil al portalului online „Storyteller” și face parte din echipa de consultanță care lucrează cu mass-media online locală din Ungaria, în domeniul dezvoltării afacerii mass-media, construirii și angajării comunității și a producției multimedia. Vladimira Dorčova Valtnerova este deținătoarea mai multor premii. Recent, dânsa a fost numită personalitatea anului 2021, de către Misiunea OSCE din Serbia, pentru contribuția remarcabilă în dezvoltarea și promovarea jurnalismului etic, libertății exprimării și în special informării în limbile minorităților naționale.
Informarea în limbile minorităților naționale este, fără îndoială, unul dintre factorii cheie care influențează asupra păstrării limbii, culturii și tradiției comunităților naționale de pe aceste meleaguri. Ce v-a determinat să alegeți profesia de jurnalist?
Jurnalismul face parte din viața mea de zi cu zi de când știu de mine. Tatăl meu, Vladimir Dorča, a fost jurnalist, care întreaga viață profesională a petrecut-o la săptămânalul „Hlas ljudu”. Inspirată de abordarea lui jurnalistică, care a avut ca bază omul obișnuit sau mai puțin obișnuit, de mică am început să mâzgălesc pe hârtie. De la rubrica Colțul copiilor, care apare și în zi de azi în unicul săptămânal în limba slovacă din Voivodina, revista pentru tineri „Vzlet” până la televiziunea locală din Bački Petrovac, mi-am ascuțit penița și meșteșugul de jurnalist, pentru ca, atunci când eram studentă la Limba și Literatura Slovacă la Facultatea de Filosofie din Novi Sad, să „renunț” la jurnalism, pentru că mi-am dat seama că jurnalistul este mereu jurnalist. În acea perioadă am dorit să fiu învățătoare, profesoară de limba slovacă, însă în viață nu merge totul după plan. Înainte de susținerea celei de-a doua lucrare de diplomă, am primit de la redactorul responsabil al Redacției în limba slovacă a Radioteleviziunii Voivodinei din acea vreme, Jana Đurovska, o ofertă care nu se respinge: post de jurnalist la serviciul public provincial. În anul 2005, cade decizia mea de a mă dedica profesiei de învățătoare. Jurnalismul intră din nou în viața mea și rămâne acolo. Abia mai târziu am înțeles că jurnalismul este o chemare de „învățător”, atât de nobilă și de importantă. De aceea, m-am dedicat complet acestei profesii.
Aveți o reputație excelentă de jurnalist, ați fost redactor responsabil al săptămânalului „Hlas ljudu” în limba slovacă. Trăind în Voivodina multiculturală, noțiunea minorităților naționale ne este foarte apropiată. Cum ați caracteriza jurnalismul în limba slovacă?
Jurnalismul în limba slovacă este într-un fel încă tradiționalist. Acest fapt este foarte des, însă nu este în fiecare caz caracteristica așa-numitei mass-mediei minoritare. Bineînțeles, acesta este, într-o oarecare măsură, un fapt acceptabil și de înțeles, fiindcă făcând eforturi de a păstra identitatea minoritară, chiar și mass-media, poate inconștient, recurge la o formă de ghetoizare, închidere și rezistență față de noutăți și trenduri în ceea ce privește dezvoltarea mass-mediei, a tehnologiei și a digitalizării. Comunitățile mass-mediei nu rămân imune la aceste schimbări. Ele se adaptează foarte ușor, creează obiceiuri noi, pe care publicațiile mass-mediei minoritare le urmăresc sau le observă mai lent. Astfel, foarte des pierd o parte din public sau nu reușesc să construiască sau să atragă public mai tânăr, precum moștenitor al celui existent. Așa este, în mare parte, și jurnalismul în limba slovacă, cu anumite insule de mass-media modernă, inclinate spre comunitate și trendurile contemporane. Pe de altă parte, anumite publicații mass-media din Voivodina care informează în limba slovacă, nu se diferențiază față de mass-media în limba sârbă. Au uitat că mass-media este aici pentru a servi comunității, oamenilor, iar nu partidelor politice și țării. Foarte rar, aceste publicații mass-media sunt finanțate din buzunarul cetățenilor, iar din această cauză doare acest neprofesionalism.
Interviu realizat de Sanela CRĂINEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 8 din 19 februarie 2022
