Luni, 21 februarie, la Biblioteca „Đura Jakšić” din Petrovac na Mlavi a avut loc o lansare de carte. Evenimentul a fost organizat de către Consiliul Național al Vlahilor, cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Materne. După cum a afirmat Novica Janošević, președintele consiliului amintit, pe teritoriul Serbiei de Răsărit locuiesc peste 45.000 de valahi. În concordanță cu acest fapt, Consiliul Național al Vlahilor desfăşoară o activitate intensivă în ceea ce priveşte promovarea limbii standardizate.
Președintele Consiliului Executiv, Radiša Dragojević, a prezentat niște date puțin diferite. Dânsul a menționat că potrivit recensământului oficial, 36.000 de persoane s-au declarat a fi de etnie valahă, pe când numărul real al valahilor depășește 150.000. Cifrele nu coincid din cauză că populaţia nu se pronunţă la recensământ din anumite motive, printre care se numără șederea și munca în străinătate. Procesul de standardizare a limbii valahe se apropie de sfârşit, fiindcă deja s-a făcut traducerea unui anumit număr de cărți de poezii și povestiri populare, precum și de povești. Traducerile acestor lecturi școlare fac ca numărul cărților să fie în creştere. După cum a amintit Dragojević, „odată cu adoptarea grafiei valahe din anul 2012 în varianta chirilică și cea latină, au început să apară ediții în limba valahă”. Mai întâi au fost traduse povești, poezii și povestiri populare, iar acum e rândul lecturilor școlare.
În seara amintită au fost lansate opt titluri. Tot atâtea cărţi sunt la tipar, iar alte opt sunt în curs de traducere. Obiectivul îl constituie realizarea a 100 de traduceri, ceea ce este condiția prealabilă pentru finalizarea procesului de standarizare a limbii valahe. Se lucrează la traducerea „scriitorilor noștri sârbi”. Cu siguranță că Serbia este țara în care trăim, pe care o iubim și pe care o apărăm, însă atribuirea scriitorilor sârbi de către apartenenții minorității naționale creează o mică confuzie. Neîndoielnic, adevărul nu poate fi ocolit. Astfel, în traducerea titlului unei cărți de poezii și povestiri populare valahe s-a găsit cuvântul „românesc”. Dacă această expresie ar fi fost într-adevăr neacceptată în rândul valahilor, în locul ei s-ar fi aflat forma „vlăsesc”!!!
Există îmbunătățări și în ceea ce priveşte oficierea liturghiilor în limba maternă. După cum a afirmat Dragojević, Episcopul de Braničevo și Episcopul de Timoc şi-au dat binecuvântarea pentru traducerea cărților bisericești. Totuşi, a fost prezentată o informaţie puțin ciudată, care se referă la 156 de sate de valahi din Serbia de Răsărit și două din Banat! Este cert că există o sinonimie a cuvintelor valah și român, însă, conform expunerilor anterioare ale lui Dragojević, dânsul probabil că nu s-a gândit la acest fapt. Sunt multe indice că în Serbia de Răsărit trăiesc români și că un număr mare dintre acești valahi se numesc astfel doar în limba poporului majoritar. Având în vedere că acest eveniment a fost organizat în ziua pe care o dedicăm limbii materne, trebuie luat în considerare un lucru de bază – numirea în limba maternă. Toți valahii spun în limba maternă „eu mis român, eu sunt român” şi nu „eu mis vlah”.
Jasmina GLIŠIĆ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 10 din 5 martie 2022
