Cuvântul făşanc, care provine din limba germană (de la Fastnacht sau Fasching), este denumirea unei manifestări păgâne, dar face trimitere şi la prima zi a postului. Varianta Fărșang este un termen de origine maghiară (Farsang).
Ambele denumiri au aceeaşi semnificaţie.
Principalul obiectiv al Făşancului este distracția prin parodierea diverselor evenimente (politice, mondene etc.), prin gesturi sau prin cuvinte.
Victoria binelui asupra răului
Se pare că acest obicei ar fi apărut în lumea germană, maghiaro-catolică şi că s-a extins la populaţia ortodoxă din Banatul de Sud, la români şi la sârbi. În cultura populară, începerea Postului Mare este precedată de un carnaval la care tinerii se maschează, iar cei mai în vârstă asistă. Măștile sunt confecționate ad-hoc din materiale existente în casă (haine şi obiecte vechi, perdele…) ori sunt transmise prin tradiție, cum e cazul ,,berbecilor” din Slatina – Timiș, județul Caraș – Severin.
Făşancul începe în prima duminică după Lăsatul Secului, când are loc Făşancul cel mic (al copiilor). Luni şi marţi este Făşancul cel mare (al tinerilor căsătoriţi sau necăsătoriţi). Iniţial, Făşancul dura şase zile, iar astăzi se desfăşoară pe parcursul a numai trei zile (duminică, luni şi marţi).
Făşancul are o semnificaţie complexă. Prin ironie, satiră şi parodie se scot la iveală relele făcute de semeni, neplăcerile, necazurile pricinuite de natură în acel an, dar şi şansa purificării corporale şi a celei sufleteşti în postul Paştilor, lucru ce-l determină pe om să fie mai bun, mai tolerant, mai realist. De asemenea, Făşancul este un spectacol, un carnaval al costumelor şi al măştilor, precum o piesă de teatru în aer liber.
Sărbătoarea Făşancului ar mai putea reprezenta victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului, a vieţii asupra morţii. Mortul simbolic mascat nu este o persoană anume. Este masca ce ascunde relele anului astronomic. Răul şi relele ,,se îngroapă” după ritualul creştin.
Desfăşurarea Făşancului
Există superstiţia că dacă un membru al familiei nu se maschează, în anul care vine asupra lui se abat necazuri (mor păsările, animalele etc.). Aşadar, primul moment al sărbătorii îl constituie aplicarea unei măşti pe faţă şi îmbrăcarea costumului popular sau a hainelor care fac trimitere la anumite calităţi (domni, domniţe, prinţese, regi, regine, mirese). Unele măşti sunt groteşti şi provoacă spaimă.
Florin RAȘA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 11 din 12 martie 2022
