Fir ficțional între între repere reale

Trilogia despre familia Lupu se prelinge în cele trei romane:  ,,Scrisori din Pasadena”, ,,Drumul împărătesc” și  ,,Casa soarelui răsare”. Romanul a apărut întâmplător în momentul în care tata mi-a dat monografia Toracului, în manuscris, semnat de el. Răsfoind-o, mi-a venit idea de a scrie un roman a cărui acțiune să se desfășoare la Torac, respective la Petrovgrad, Becicherec,  azi  Zrenianin – își amintește scriitoarea Eugenia Bălteanu.

Întrebată care este sorginea trilogiei, romanciera răspunde: ,,Mi-am imaginat ca acțiunea să înceapă în îndepărtatul an 1937 la Torac și să continue  la Petrovgrad. Pentru a studia acea perioadă am avut nevoie de repere în timp. M-am adresat arhivelor istorice din Zreninanin  și Panciova pentru ajutor.  Bineînțeles că mi-au ieșit în întâmpinare, punându-mi la dispoziție surse  istorice.

Într-o altă ordine de idei, trebuia să cunosc obiceiurile, tradițiile, îmbrăcămintea din Torac,  astfel că am discutat cu torăcenii mai în vârstă. Ei mi-au vorbit cu mari emoții despre datinile și obiceiurile din Torac din anul 1937,  când personajul meu Lucrețiu Lupu a plecat din sat cu vaportul pe Bega, la Petrovgrad,  pentru a-și începe viața acolo.

În ce măsură se împletesc ficțiunea și realitatea în cele trei romane?

În toate trei romane am pus accentul pe plutirea între real şi ireal, ficțiune și realitate, între vis şi realitatea preponderent virtuală, care este multidimensională, ambiguă şi ţine de căutarea infinită a ceea ce încă nu s-a întâmplat.  Cealaltă latură a căutării, unidimensională, este legată de repulsia faţă de realitatea cu care se confruntă unele personaje. Ştim că literatura este ficţiune, că ceea ce se întâmplă în romanele mele este o ficțiune a mea. Personajele, povestea în sine, de asemenea. Firul istoriei se prelinge preponderent în prima parte, romanul ,,Scrisori din Pasadena”.  Acolo am pus accentul pe monumente istorice existente în Petrovgrad, Becicherec, cum sunt Castelul și berăria Dunđerski, atelierul de fotografiat, care există și astăzi, unde Lucrețiu Lupu se angajează, dar și pe alte locuri publice. Am amintit și  Castelul din Ecica. În vremurile acelea până la Petrovgrad se călătorea cu vaporul pe Bega etc.

Am țesut firul ficțional între repere reale constituite din evenimente petrecute cândva și evenimente existente odinioară, împletindu-le cu evenimentele reale. Lumea cărţii funcţionează după alte reguli decât viaţa noastră cotidiană.

 Una dintre întrebările pe care le-am primit la lansarea acestui roman la Torac era dacă personajul cutare a existat în realitate pentru că seamănă cu  cineva pe care interlocutorii mei l-au cunoscut la un moment dat.  Chiar și casa din Zrenianin unde locuia Lucrețiu Lupu o cunoșteau, întrebându-mă cine e el, de fapt. Le-am răspuns că toate personajele din roman sunt o ficțiune a mea. Atunci totul a devenit clar.

Marina ANCAIȚAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 4 din 23 ianuarie 2021