Biblioteca Românească din Deliblata a marcat secolul trecut. Mi-am început cercetările asupra Bibliotecii Bisericești Românești din Deliblata urmărind scrierile doctorului Mircea Măran, care în cartea sa ,,Dezvoltarea culturală a românilor în Banat 1918-1941” afirmă că primele biblioteci în limba română au fost înființate în cadrul Societății de Lectură și Cântări.
La Deliblata, primul cor (bisericesc) a fost înființat în anul 1898 și compus din două grupuri, sub îndrumarea profesorului Gheorghe Manesen. Conform datelor istorice, cărțile au fost cumpărate din veniturile obținute de la concertul prezentat de corul bisericesc ai cărui conducători au fost profesorii Gheorghe Bujigă și Josif Bogdan. Ideea înființării unui cor bisericesc a fost susținută de săteni.
Biblioteci românești au existat în satele cu populație românească. La Deliblata biblioteca a fost fondată în anul 1925, cu sediul într-o casă parohială și sub autoritatea clerului. La acea vreme, preotul paroh a fost Isidor Saberca.
O contribuție semnificativă la îmbogățirea fondului de cărți a fost adusă de Biblioteca ,,I.G. Bibicescu” din Turnu Severin și directorul acesteia Coriolan Buracu, care în 1927 a trimis 155 de cărți. Donațiile a continuat și în anii următori. Cărțile donate au conținut, în mare parte, povești din viața oamenilor, oferindu-le cititorilor posibilitatea de a cunoaște cultura națională și de a trezi spiritul de lectură. Pe lângă donațiile din România, intelectualii din Deliblata, care au fost educați în România, au contribuit la îmbogățirea fondului bibliotecii. Astfel, dr. Ilija Ivačković, originar din Deliblata, a studiat în Bucovina, la Facultatea de Teologie. Colaborator fidel la revista ,,Bucovina literară”, fondată în anul 1907, a publicat o traducere din limba sârbă a nuvelei ,,Na bunaru” a lui Laza Lazarević. Dânsul a abordat literatura sârbă pentru publicul român. Avea o bibliotecă bogată în sârbă, română și germană.
Vera MEZA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 4 din 23 ianuarie 2021
