Pe data de 28 ianuarie, la sediul Casei de Presă și Editura Libertatea din Panciova a avut loc ședința comemorativă în memoria ziaristului Ioța Bulic.
,,Vestea că domnul Ioța a plecat la cele veșnice ne-a întristat pe toți“. Așa și-a început discursul directoarea Casei de Presă și Editura Libertatea, Mariana Stratulat. ,,În luna decembrie, anul trecut, ne-am întâlnit, am vorbit, am glumit, dar așa este viața. Nu putem opri timpul. Știu cum este să pierzi pe cineva drag, însă cu timpul durerea pe care o simțim astăzi se transformă în amintirea clipelor petrecute împreună cu cei dragi care nu mai sunt printre noi. Îmi amintesc de telefoanele primite la punctul de corespondență al ,,Libertății” din Vârșeț, când domnul Ioța mă suna și mă întreba: Cu ce mă bucuri acum pentru revista ,,Bucuria copiilor“? De fiecare dată l-am ajutat cu drag. A fost un om căruia i-au plăcut copiii și mereu a fost alături de ei. Îmi amintesc cu drag de concursurile pe care le-am organizat împreună, de clipele frumoase. Acum, de fiecare dată când intrăm în biroul lui și vedem că lipsește, ne cuprinde nostalgia; dar acesta este cursul vieții. Le doresc membrilor familiei regretatului Ioța putere să treacă peste această pierdere”.
Redactorul-șef al săptămânalului ,,Libertatea”, Teodora Smolean, a spus că regretatul Ioța Bulic a fost un om căruia i-a plăcut să spună lucrurilor pe nume: ,,A fost un om direct, deosebit de inteligent, un om cu atitudine, ceea ce am respectat foarte mult la el. Ioța a fost un om care, dacă i-ai cerut ajutor, te-a ajutat. Mă sfătuia, eu fiind colega sa mai tânără care a venit la funcția de redactor responsabil, funcție la care a fost și domnul Ioța în două rânduri. M-a ajutat de fiecare dată când aveam nelămuririri. La rândul meu, l-am ajutat mai ales la partea de corespondență electronică. Este greu să vorbești despre cineva care nu mai este printre noi, despre o persoană pe care ai cunoscut-o și cu care zi de zi stăteai la aceeași masă, dar viața este imprevizibilă și uneori ne desparte prea devreme de unii oameni. Ne va lipsi. Este greu, pentru că familia noastră e tot mai mică. Suntem tot mai puțini, însă datorită doamnei director Mariana Stratulat, care încercă să aducă forțe noi, ziariști tineri, vom păstra stabilitatea”.
Teodora Smolean a citit biografia lui Ioța Bulic din cartea ,,7 decenii de baletristică“ (autori: Vasa Barbu și Nicu Ciobanu).
Valentin Mic, director adjunct al Casei de Presă și Editura ,Libertatea”, a spus că a făcut cunoștință cu Ioța Bulic în urmă cu 22 de ani, în prima zi în care a venit la ,,Libertatea”. ,,De la dumnealui am învățat foarte multe despre jurnalism, dar mi-a dat și sfaturi de viață. Avea răbdare. Îi sunt recunoscător pentru acest lucru. Anul trecut, la jumătatea lunii decembrie, l-am întâlnit. Am stat de vorbă cu el și mi-a spus că pleacă. Mi-a făcut cadou un tirbușon care să îmi amintească de el. Sunt foarte multe lucruri care mă leagă de domnul Ioța, dar și de fiecare om din această Casă. Cu plecarea fiecăruia rămâne un gol pe care încercăm să-l umplem cu succesul copiilor noștri“.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 6 din 6 februarie 2021