Termenul „fârşang” (făşanc – în pronunție românească) vine din germană şi se traduce „mască”. După cum subliniază Adela Lungu-Schindler în volumul Practici carnavalești de Lăsatul Secului, (Ed.TIM, Reșița, 2015), denumirile date acestor alaiuri cu măști presupune o terminologie foarte variată: fășanci (cu variantele fărșanci, fășangi, fărșangi, fașanche, frișanci), berbeci, bloji, chipuri, corni, leoarfe (lorfe), măgari, măimozi, măimuci, meciche, medvedi (urși în traducere din sârbo-croată), mămuițe, mușorche, năroage, nărozi, poclade, profăcuți, ripii, turci, urși, etc.
Aceste denumiri variază de la regiune la regiune sau chiar de la localitate la localitate, și se referă nu doar la noțiunea de mască și mascați ci și la alaiul de măști. Semnificaţia Fășancului este complexă: prin ironie, satiră, parodie se scot la iveală relele făcute de semeni; neplăcerile, necazurile pricinuite de natură în acel an, apoi şansa purificării corporale şi sufleteşti în postul Paştilor, ceea ce îl determină pe om să fie mai bun, mai tolerant, mai realist. De asemenea, Făşancul este un spectacol, un carnaval al costumelor şi măştilor, precum o piesă de teatru în aer liber.
Sărbătoarea Făşancului ar mai putea reprezenta bucuria victoriei binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului; a vieţii asupra morţii (mortul simbolic – mascat nu este o persoană anume; este masca ce ascunde relele anului astronomic lăsat în urmă, îngropându-se în același timp conform ritualului creştin, răul sau relele întâmpinate.
După cum am amintit deja, Fășancul are loc în prima săptămână după Lăsata Secului, cu 6 săptămâni înainte de postul Paştelui. Având în vedere că în acest an, Sfintele Paște se consemnează pe 2 mai, săptămâna carnavalului începe în ziua de luni, 8 martie. Această săptămână poartă numele și de Săptămâna Nebunilor sau Nebunii.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 11 din 13 martie 2021
