După ce s-au stins ororile Primului Război Mondial și când s-a creat noul Regat al sârbilor, croaților și slovenilor, Aleksandar Karađorđević a fost un ,,fecior bătrân”, a împlinit vârsta de 34 de ani, iar din anul 1921 a fost încoronat ca rege, dar fără regină. Atunci, problema căsătoriei sale a devenit curând, nu numai o chestiune personală a tânărului monarh, ci și o problemă serioasă de stat.
Deoarece cununia monarhului nu era niciodată doar o problemă personală, la alegerea viitoarei soții s-a alăturat și conducerea politică a statului nou creat. Principala întrebare a fost dacă regina să fie ,,din popor” sau să fie aleasă o prințesă din familiile regale europene.
În dinastia Karađorđević, până la acel moment, a predominat obiceiul ca familiile regale să se căsătorească cu domnişoare sârbești. Astfel s-a ajuns la concluzia că ar fi bine ca Regele Aleksandar să aleagă ,,o crăiasă străină”, și aşa ,,să înnobileze dinastia” și să ridice reputația internațională a regatului.
Pețitoarele de stat au încercat în diferite moduri să intre la curțile regale de pe bătrânul continent, astfel că alegerea lor a fost Principesa Maria, una din cele mai frumoase prințese la vremea aceea în Europa.
O nuntă ca în basme
Când totul a fost în regulă, oficialii de la Belgrad au început cu pregătirile şi cu aranjarea oraşului. Organizarea ceremoniei a fost încrediţată celebrului nostru comediograf Branislav Nušić, care în acea perioadă era directorul Departamentului de Artă de la Ministerul Învăţământului.
Cununia a fost planificată într-un timp relativ scurt și a fost necesar să fie totul pregătit pentru așteptarea numărului mare de invitați. Nunta a fost ca în basme, având loc pe data de 8 iunie 1922.
La cununia regală de la Belgrad, au fost trimişi speciali, reprezentanți oficiali și oaspeţi din mai multe state. Au ajuns trimiși speciali din Persia şi din Japonia, au venit oaspeți chiar și din Austria, chiar dacă Serbia a fost în război cu Austria în urmă cu 4 ani.
În orice caz, cu toate că bilanţul numărului de invitați a fost aproape ireal, în decurs de 24 de ore au sosit la cununia regală peste 20.000 de oameni. Numai bulgarilor li s-a interzis să vină. Crimele de război comise de armata bulgară în Primul Război Mondial, au rămas într-o amintire proaspătă, și evident că ele erau mai puternice decât relațiile diplomatice.
După mireasă şi după părinţii ei, care veneau cu vaporul pe Dunăre, la puntea de la Orşova, regele și-a trimis vaporul său ,,Aleksandar” care a fost însoțit de cel mai puternic distrugător maritim ,,Regele Petru I”. Pe acel vapor erau oaspeţi distinşi, dar şi inevitabilii ziarişti. Peste spațiul aerian al râului Sava care se reversă în Dunăre, a zburat o escadrilă de avioane, iar intrarea în port era salutată de tunurile de pe Cetatea Kalemegdanului cu o sută și una de plutoane! Maria a stat pe puntea vaporului, înaintea tatălui şi mamei sale, regele şi regina României, iar Aleksandar a alergat tandru pe podul navei. Atunci a îmbrăţişat-o pe mireasă. De pe malul fluviului au fost urmăriţi de Patriarhul Dimitrije și Ivan Ribar, preşedintele Adunării Naţionale, precum și miniștrii, generalii de armată și oamenii curioși.
Cu maşina nouă, regele a dus-o pe logodnica sa la Palatul Regal. Cununia a fost planificată pe a doua zi.
Silvia MĂRGAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 24 din 11 iunie 2022
