Anul bisericesc este împărțit în trei perioade specifice: perioada ,,Penticostarului” (de la Paști la Rusalii – 50 de zile, adică ,,penticosta”), perioada ,,Octoihului” (de la Rusalii și până la Postul Paștilor din anul următor, fiind cea mai lungă perioadă) și perioada ,,Trodului” (perioada liturgică a anului bisericesc cuprinzând patru duminici pregătitoare înaintea intrării Bisericii în Sfântul și Marele Post al Paștilor, la care se adaugă cele șase duminici ale Postului Mare, în total 10 săptămâni).
Perioada Triodului începe în Duminica Vameșului și a Fariseului, continuă cu Duminica Fiului Risipitor, Duminica Înfricoșatei Judecăți – numită și a lăsatului sec de carne, Duminica Izgonirii lui Adam din rai – numită Duminica lăsatului sec de brânză. Acestora li se adaugă duminicile Postului Mare: Duminica Ortodoxiei; Duminica Sfântului Grigorie Palama; Duminica Sfintei Cruci; Duminica Sfântului Ioan Scărarul; Duminica Sfintei Maria Egipteanca și Duminica Floriilor.
În prima săptămână a Sfântului și Marelui Post cântăm Canonul Sfântului Andrei Criteanul, și apoi, în fiecare miercuri și vineri suntem chemați să participăm la Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite, care se săvârșește doar în Postul Mare.
În secolul al IV-lea, odată cu uniformizarea datei Paștilor, prin hotărârea primului Sinod Ecumenic de la Niceea, (325 d.Hr.), s-a trecut la organizarea unitară a perioadelor de post dinainte de Înviere, până atunci ținându-se postul celor 40 de zile, postul catehumenilor și postul Săptămânii Patimilor. Așa s-a ajuns la actualul Post al Paștilor, de șapte săptămâni. La Ierusalim, în preajma anului 380 d.Hr., pelerina Egeria amintește chiar de opt săptămâni de post.
Tot Ierusalimul este spațiul în care apare și o perioadă de pregătire spirituală pentru Marele Post și se compun cântările Triodului. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul Teodor Studitul (†826) şi de fratele acestuia Iosif Studitul (†830), care au completat cântările mai vechi ale Sfinţilor Cosma al Maiumei şi Andrei Criteanul, din secolul al VIII-lea.
Etimologic, cuvântul „triod” provine din grecescul ,,triodion”, şi anume cântare în trei ode (strofe), ce se cântă la slujba Utreniei. În restul anului bisericesc, la Utrenie se cântă opt sau nouă stihiri cuprinse în Octoih (octo ihos – 8 glasuri) și Minei, cartea cu cântările specifice fiecărei zile din fiecare lună calendaristică.
Pr. Petru BERBENTIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 57 din 4 februarie
