Confesiunea adventistă a început să se răspândească mai întâi în America, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, pentru ca, în curând, aceasta să se transmită şi în Europa (Šušljić 2004, p. 54). Prima comunitatea adventistă în Banatul sârbesc a luat naştere în localitatea Kumane lângă Becicherecul Mare, la începutul secolului al XX-lea, pentru ca mai târziu mişcarea să ia avânt prin înfiinţarea numeroaselor comunităţi adventiste prin localităţile bănăţene. În rândul românilor şi al sârbilor bănăţeni adventismul a fost răspândit de misionarul Petru Todor (1873-1912) (Šušljić 2004, p. 123-131), în primul deceniu al secolului al XX-lea.
Acesta a participat la înfiinţarea primei biserici adventiste locale din zonă, la Kumane, în anul 1905. Despre el se spunea că este român originar din împrejurimile Timişoarei, botezat în religia adventistă în anul 1900. Începând cu anul 1903, Todor a fost secretarul Misiunii adventiste maghiare. Din cauza problemelor cardiace, acesta s-a retras din activitatea de misionar în anul 1910, iar doi ani mai târziu a şi decedat ca urmare a agravării bolii. Prima comunitate adventistă în rândul românilor din Banatul sârbesc a luat naştere la Satu Nou, unde, în anul 1910, au fost înregistraţi 13 credincioşi. Este cunoscut faptul că, în 1910, această localitate a fost vizitată de misionarul Petru Todor (Banatsko Novo Selo 2009, p. 6). În 1913, este deja consemnată şi Biserica Adventistă din Alibunar, care în acest an avea 10 credincioşi.
În anul următor, în raportul oficial referitor la situaţia în bisericile locale, este amintită biserica locală Alibunar-Petre (denumirea oficială a localităţii Petrovasâla în aceşti ani), ceea ce înseamnă încadrarea noilor credincioşi adventişti din Petrovasâla (azi Vladimirovac), în aceeaşi comunitate cu cei din Alibunar (Šušljić 2004, p. 179). Primii adventişti, din familia Nicoliţa-Cruciu, au fost botezaţi la Petrovasâla de misionarul Petru Todor în anul 1909 (Trifu 2009, p. 4). Aceste trei sate amintite (Satu Nou, Alibunar şi Petrovasâla) rămân până la sfârşitul perioadei austro-ungare unicele localităţi cu populaţie românească din Banatul sârbesc în care s-au înfiinţat biserici adventiste.
Pentru apariţia şi răspândirea acestei confesiuni la Satu Nou, dar şi în localităţile învecinate, o importanţă deosebită o are misionarul Pavel Crăinean, originar din această localitate. Atât biografia sa, cât şi urmările pe care le-a avut activitatea sa la Satu Nou, dar şi mult mai larg, îl încadrează pe Pavel Crăinean printre cele mai importante şi, am zice, şi cele mai controversate personalităţi din istoria confesiunilor neo-protestante la românii din Banatul sârbesc.
Dr. Mircea MĂRAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 63 din 18 martie
