Confesiunea baptistă a început să se răspândească printre românii bănăţeni ceva mai târziu în comparaţie cu cele amintite până acum, la sfârşitul anilor douăzeci ai secolului al XX-lea, cu toate că indivizi botezaţi în această confesiune au existat şi mai înainte.
Nu este de neglijat nici numele lui Vasile Berbecar (1857-1931), originar din localitatea Iancaid (azi Jankov Most) de lângă Becicherecul Mare, care s-a botezat la Timişoara în cultul baptist. Berbecar a fost primul preşedinte al Asociaţiei Şcolilor Baptiste Duminicale din România şi editor al primelor reviste baptiste. În anul 1920, a fost ales de secretar general al Cultului Baptist, ca primul care a ocupat această funcţie.
Primul misionar baptist printre românii din Banatul sârbesc a fost Avram Belgrădeanu, pastor cu seminar teologic absolvit, originar din România, care în anul 1929 s-a stabilit la Straja, împreună cu familia sa, unde şi-a început activitatea sa misionară. În anul următor reuşeşte să înfiinţeze încă două biserici baptiste locale: la Nicolinţ şi Petrovasâla, pentru ca în curând, numărul celor care au preluat această confesiune să crească considerabil şi în alte localităţi. Misionarul Belgrădeanu a rămas în Banatul iugoslav opt ani, se pare cu anumite întreruperi, deoarece în perioada 1935-1936 îl găsim ca pastor la Biserica Baptistă din Lupeni (www.biserici.ro), România. În 1936, vine iarăşi în Banatul iugoslav, unde rămâne până la moartea sa care a survenit ca urmare a îmbolnăvirii de TBC, la 20 decembrie 1938. În perioada interbelică, pe baza informaţiilor din registrul botezaţilor amintit, constatăm prezenţa credincioşilor baptişti români, într-un număr mai mare sau mai mic, şi în următoarele localităţi, pe lângă cele trei amintite: Biserica Albă, Dupliaia, Iasenova, Mărghita, Sân-Ianăş (Sveti Jovan, pe atunci, azi – Bariţe), Sălciţa.
Majoritatea bisericilor baptiste în localităţile Banatului iugoslav au luat naştere însă după cel de-Al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă, datorită activităţii misionare a discipolilor lui Belgrădeanu, din localităţile în care deja s-au înfiinţat biserici baptiste. Astfel, cultul baptist mai apare şi în următoarele localităţi: Uzdin, Srediştea Mică, Jamu Mic, Satu Nou, Ecica, Seleuş, Grebenaţ, Marcovăţ, Mesici, Voivodinţ, Iablanca, Alibunar, Parta. În momentul de faţă, credincioşii baptişti români din Banatul sârbesc sunt organizaţi în Cercul Creştin Baptist Român din Banatul sârbesc, cu sediul la Alibunar, care a înlocuit Cercul Sârbo-Român, existent până atunci. Deci, în cazul confesiunii baptiste, avem de-a face cu o organizare pe plan naţional, cu toate că, din punct de vedere administrativ, Cercul este încadrat în Uniunea Baptistă din Serbia.
Dr. Mircea MĂRAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 64 din 25 martie
