Suntem în Săptămâna Luminată, la sfârșitul căreia auzim mărturisirea Sfântului Apostol Toma, care s-a convins de Hristos cel înviat și a exclamat: ,,Tu ești Domnul meu și Dumnezeul meu!”.
Vreau să abordez astăzi un subiect ce frământă pe mulți. Unii chiar se întreabă dacă Hristos a înviat de două ori. Încerc să lămuresc această problemă.
Este un lucru arhicunoscut că noi şi romano-catolicii nu serbăm Învierea Domnului sau Paştele, în aceeaşi dată, pentru că atât la noi, cât şi la catolici, Paştele este o sărbătoare cu dată schimbătoare. Şi unii şi alţii avem ca regulă de stabilire a datei de serbare, hotărârile Sinodului I Ecumenic de la Niceea, din anul 325 d.Hr. Regula stabilită atunci este aceasta: întotdeauna Învierea Domnului se serbează în zi de duminică. Această duminică va fi prima de după luna plină ce urmează echinocţiului de primăvară, care este la 21 martie. Dacă aceasta coincide cu serbarea Paştelui iudaic, atunci Paştele creştin se amână cu o săptămână.
Diferenţa în calcularea datei de serbare a Paştelor apare din cauza folosirii a două calendare diferite. Romano-catolicii folosesc calendarul iulian, alcătuit în anul 46 î.Hr. şi ,,îndreptat” în anul 1582 de Papa Grigorie al XIII-lea, calendar numit ,,pe stil nou”. Stilul nou nu este altceva decât calendarul convenţional adus la zi cu 13 zile faţă de calendarul astronomic.
Bisericile ortodoxe folosesc atât calendarul ,,pe stil nou”, cât şi calendarul ,,pe stil vechi”. Biserica Ortodoxă Română foloseşte calendarul îndreptat, pe stil nou, în timp ce alte biserici ortodoxe, precum Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă şi mânăstirile din Muntele Athos, ,,merg” pe stilul vechi.
Întrucât au apărut diferenţe de opinie — în privinţa calendarului — între bisericile ortodoxe surori, s-a hotărât ca fiecare Biserică Ortodoxă să meargă după stilul calendarului ales de fiecare în parte, pentru toate sărbătorile cu dată fixă din timpul anului, dar pentru a evita o separaţie în sânul lumii ortodoxe, Păscălia (calcularea datei Paştelor potrivit regulii Sinodului I Ecumenic) să fie după calendarul pe stil vechi.
Drept urmare noi, ortodocşii români, urmăm calendarul după stil nou în toate sărbătorile ce au o dată fixă de serbare, adică în general toate sărbătorile închinate Maicii Domnului şi Sfinţilor, dar şi sărbătoarea Naşterii Domnului, a Botezului şi a Schimbării la Faţă a Mântuitorului, iar după calendarul pe stil vechi sărbătorim Învierea şi toate sărbătorile legate de Înviere: Floriile, Înălţarea la cer a Mântuitorului şi Pogorârea Duhului Sfânt.
De dorit ar fi ca întreaga creştinătate să adopte un singur calendar. Pentru aceasta e necesar, în primul rând, să cinstim Paştele în spiritul adevărului şi al iubirii lui Dumnezeu. Când vom ajunge toţi creştinii să înţelegem cu adevărat Învierea, atunci Dumnezeu va rândui şi să sărbătorim în aceeaşi zi, pe Hristos cel Înviat!
HRISTOS A ÎNVIAT !
ADEVĂRAT A ÎNVIAT !
Pr. Petru BERBENTIA
Articolul îl puteți citi în numărul 67 din 15 aprilie
