Paştele înseamnă respectarea datinilor şi tradiţiilor satelor, oraşelor şi a fiecărei ţări aparte. Fiecare dintre noi serbăm Paştele într-un anumit mod. Sărbătorile Pascale încep odată cu Săptămâna Patimilor, atunci când în majoritatea părţilor ale lumii, această săptămână se consideră şi săptămâna sacră, săptămână în care se ţine doliu, iar bucuria cea mare este în ziua de Paşte, atunci când ne bucurăm de Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos. Românii din Banatul sârbesc, au fost dintotdeauna un popor credincios, iar majoritatea tradiţiilor și obiceiurilor relaţionează cu sărbătorile religioase.
Paştele la noi, în Banatul sârbesc
După mai multe convorbiri şi interviuri pe această temă, am aflat detalii despre tradiţiile şi obiceiurile Pascale în Banatul sârbesc. În trecut, obiceiurile aveau o structură unitară în toate satele româneşti din Banatul sârbesc, însă în fiecare localitate existau moduri proprii de a le exprima. Dar ceea ce a rămas din trecut este că, în Vinerea Mare, nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie, se ţine post negru şi nu se lucrează nimic. De când se slujeşte sfânta slujbă de Punerea în Mormânt şi până în ziua Învierii, nu se trag clopotele.
După slujba Ceasurilor Împărăteşti, în Vinerea Mare, în toate bisericile se săvârşeşte „Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf”. Prezenţa mormântului Domnului şi a Crucii Sale în mijlocul bisericii ne învaţă că, până să ajungă la Înviere, credincioşii trebuie să participe în chip simbolic şi la patimile, moartea şi îngroparea Mântuitorului. După scoaterea Sfântului Epitaf se merge de trei ori în jurul bisericii. În Vinerea Mare nu se lucrează nimic, se merge la cimitir pentru a curăţa şi aranja mormintele cu flori.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire pentru Paşte, când gospodinele prepară cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale. Și anume: drobul, friptura şi borşul de miel, definitivează curăţenia în casă şi fac ultimele retuşuri la hainele pe care le vor îmbrăca în zilele de Paşte. Pe vremuri era obligatoriu ca femeile să îmbrace, la slujba de Înviere şi în zilele de Paşte, măcar o cămaşă nouă, iar bărbaţii să aibă cel puţin o pălărie nouă. În Banat, se practică de Paște, cu sfinţenie, vopsitul ouălor roșii, de asemenea, gospodinele pregătesc un colac din pâine.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 67 din 15 aprilie
