Una din numeroasele localități din Banatul sârbesc în care elementul etnic românesc a dispărut, în ciuda faptului că în trecutul mai îndepărat aici trăia un număr însemnat de apartenenți ai acestei etnii, a fost și Iasenova (Jasenovo), localitate din apropierea orașului Biserica Albă (Bela Crkva) în Banatul de Sud, importantă în istoria acestui spațiu geografic, în primul rând, prin faptul că prin ea trecea prima cale ferată bănățeană, pe linia Oravița-Iasenova-Baziaș, deschisă pentru trafic în anul 1858. Localitatea se amintește în perioada stăpânirii otomane asupra Banatului în secolul al XVI-lea, sub denumirea de Yasiniva (1554-1579), iar mai apoi și în Catastiful din Ipek din 1660.
În descrierea Eparhiei de Vârșeț-Sebeș din anul 1713, apare ca localitate în cadrul nahiei Palanca, cu un număr de 82 de gospodării, ceea ce a reprezentat în acel moment o localitate mare, una dintre cele mai mari din întreaga nahie, care număra 59 de localități. În 1717 avea deja 120 de gospodării, devenind sediul obercneazului, iar în același an a fost construită și prima poștă. Prima biserică ortodoxă a fost construită în 1726. Johann Jacob Ehrler, autorul uneia dintre primele monografii despre Banat, o notează ca localitate sârbo-română (1774). În cadrul Regimentului româno-iliric (mai târziu în cadrul Regimentului sârbo-bănățean) al Graniței Militare Bănățene, înființat în 1774, Iasenova a fost desemnată ca sediu de companie, din care făceau parte cinci localități, devenind deci deja în această perioadă o localitate rurală importantă în această parte a Banatului, din punct de vedere administrativ, economic și strategic.
Importanța localității crește în special în urma deschiderii căii ferate amintite, în anul 1858, care este considerată drept prima linie ferată care a trecut parțial peste teritoriul actualului Banat sârbesc. După desființarea Graniței Militare, Iasenova a fost încadrată în 1873 în comitatul Timiș, iar trei ani mai târziu a fost trecută în comitatul Torontal.
Diversitatea etnică și confesională reprezintă una din caracteristicile prin care se recunosc numeroase localități de pe spațiul bănățean, și aceasta caracterizează și localitatea Iasenova. Pe lângă populația ortodoxă de etnie sârbă și română, în decursul secolului al XIX-lea, dar în special în urma deschiderii căii ferate, aici se stabilește și un număr însemnat de meseriași de toate branșele și de negustori, care au văzut posibilitatea de dezvoltare a afacerilor lor, prin faptul că linia ferată trecea chiar pe aici, oferind noi oportunități de dezvoltare economică. Astfel, la Iasenova se stabilesc meseriași și negustori de etnie maghiară, germană, cehă, poloneză, evrei și romi, pe lângă sârbii și românii băștinași.
Dr. Mircea MĂRAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 1 din 6 ianuarie
