În aproape șaptesprezece decenii de stăpânire otomană, vechea populație medievală a Banatului a suferit foarte mult încă înainte de căderea finală a acestei zone sub turci, ca urmare a incursiunilor militare a armatei otomane. În timpul acestor campanii militare a avut loc o distrugere aproape completă a multor așezări, în special a celor rurale.
Dezvoltarea Graniței a trecut prin mai multe etape, au avut loc mai multe reforme prin care s-a efectuat redistribuirea internă a unităților și a zonelor militare din cadrul acesteia, însă cea mai lungă perioadă de timp a fost împărțită în Regimentul Germano-Bănățean cu sediul la Panciova, Regimentul Sârbo-Bănățean cu sediul la Biserica Albă și Regimentul Româno-Bănățean cu sediul la Caransebeș.
În întreaga această perioadă populația a avut mult de suferit, iar cauzele au fost războaiele frecvente, epidemiile, foametea și nesiguranța generală care au predominat în acea zonă în primele decenii de la trecerea sub administrația austriacă. Războiul austro-turc din 1737-1739 a provocat mari distrugeri. Turcii au pătruns din nou în Banat și au distrus numeroase așezări. O altă cauză a situației grele care a prevalat în acei ani a fost izbucnirea marii epidemii de ciumă, care a luat multe vieți omenești. După sfârșitul războiului și al epidemiei, situația s-a îmbunătățit treptat, economia a crescut, comerțul și meșteșugurile, producția viermilor de mătase și fabricile au obținut rezultate de invidiat începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Banatul se transforma încet într-o zonă bogată și primitoare. Problema securității pe drumurile bănățene, precum și a siguranței generale a cetățenilor, a rămas nerezolvată din cauza existenței unui număr mare de lotri și tâlhari. Sursele istorice amintesc jafuri armate, atacuri asupra călătorilor sau chiar asupra caravanelor comerciale și, adesea, asupra populației pașnice din așezările bănățene.
Ultimul război austro-turc din 1788-1791 a provocat din nou mari pagube. Turcii au pătruns pentru ultima dată în Banat, care a devenit scena operațiunilor de război. Autoritățile austriece au evacuat populația din Panciova și au demolat cetatea Panciovei pentru a nu servi năvălitorilor otomani. Aceeași soartă au avut și alte așezări. Doar Vârșețul a rămas intact, în ciuda faptului că autoritățile militare austriece au dispus evacuarea acestuia. Salvarea a venit de la un grup de cetățeni ai Vârșețului, care s-au organizat sub conducerea lui Jakob Henneman și au reușit să salveze orașul simulând prezența forțelor armate austriece în oraș, turcii renunțând la atacul asupra orașului din motivul că au fost convinși că orașul este apărat de forțe militare austriece importante.
Dr. Mircea MĂRAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 5 din 30 ianuarie 2021
