Branislav Nušić, Mihajlo Pupin şi Jovan Sterija Popović sunt doar unele din personalităţile ce au lăsat urme de neşters în cultura şi istoria sârbă, care își trag originea din aromâni. Tuturor ne este cunoscută activitatea lor şi amprenta pe care au lăsat-o urmaşilor lor. Articolul de faţă dezvăluie unele date nu atât de cunoscute despre originea aromână a lui Branislav Nušić, Mihajlo Pupin şi Jovan Sterija Popović.
Branislav Nušić, scriitor şi comediograf
Branislav Nušić (1864-1938) a fost unul dintre cei mai semnificativi scriitori, care a scris drame şi romane cu o abordare comică, descriind toate neajunsurile societăţii sârbe de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, acestea fiind prezentate cu succes. Nušić nu este demodat în acest mileniu, mai mulţi termeni din opera sa, dar și biografia, reprezintă o structură de neînlocuit ale numeroaselor compoziţii enigmatice.
S-a născut la Belgrad, sub numele de Alkibijad Nuša,ca fiu al comerciantului de origine aromân, Georgiosa Nuše. Casa unde s-a născut Branislav Nušić se află la locul unde mai târziu a fost construită Banca Naţională a Serbiei, care şi azi se află în aceeaşi clădire.
În curând, tatăl lui își pierde averea, iar familia s-a mutat la Smederevo, unde Alkibijad îşi petrece copilăria, termină şcoala elementară şi primii ani de şcoală gimnazială. Apoi, vine la Belgrad, unde termină anii de şcoală gimnazială, iar după absolvirea școlii, își schimbă numele în Branislav Nušić.
Nebojša Nušić este unul dintre urmaşii acestui geniu, care a vorbit pentru ,,Novosti” despre predecesorii săi, și neîntrerupt a insistat să spună ,,că el este doar unul din membrii familiei, şi că toţi împreună îşi dau silinţa să-şi amintească de predecesorii lor.”
,,Azi este puţin cunoscut că, mulți îl recunosc pe Nušić ca pe un scriitor autohton, şi în Macedonia, şi în Bulgaria. În timpul prezentării spectacolului său la Brioni au cerut ,,un bilet în plus”. Oriunde sunt prezentate spectacolele sale, publicul spectator este generos și nerăbdător”, a spus Nebojša Nušić.
Lui Branislav Nušić membrii familiei i-au spus Aga. A fost un mare patriot sârb, iar fiul său, Ban, a decedat în războaiele balcanice, dar a avut şi o fiică, Gita Predić a cărei fiu, Ivan Predić, a fost autorul a multor idei legate de amintirea bardului teatral.
Cu toate că, limba maternă a aromânului Nušić, opera sa a scris-o în limba sârbă, a spus strănepotul lui, Nebojša Nušić, președintele ,,Fundației Nušić”.
,,Pe lângă faptul că sunt pragmatici și comunicativi, aromânii sunt capabili să transmită aptitudinile, în mod pozitiv, poporului majoritar, înspre binele și bunăstarea lor. Întotdeauna au fost loiali poporului majoritar și statului în care au trăit. De aceea, Branislav a scris în limba sârbă întreaga sa operă literară. Branislav Nušić în limba aromână s-a numit Alkibijad Nuša, iar textele în cotidianul ,,Politika” le-a semnat cu numele Ben Akiba. Consider că noi suntem artera Balcanilor, deoarece peste tot au lăsat o urmă, începând cu Macedonia, peste Albania, Grecia, Serbia, România şi Ungaria, până la Viena. Fostul ambasadorul Macedoniei, Ljubiša Georgijevski, a spus frumos – dacă mentalitatea aromânilor ar fi mai răspândită în această zonă, atunci frontierele ar fi inutile.”
Mihajlo Pupin, om de știință și inventator
Printre personajele marcante care au lăsat o amprentă neștearsă în istoria sârbă, dar care este considerat a fi de origine aromână, îl putem aminti şi pe Mihajlo Pupin (1854-1935). Așa cum a remarcat Nebojša Nušić, cel puțin 15 fundații reprezentative în Belgrad, au fost moștenite de la aromâni. ,,Mihajlo Pupin a fost de aceeași origine ca și noi, părinții lui fiind aromâni din localitatea Vevčani, lângă Struga, Macedonia. Noi, astăzi, aproape că am uitat de Pupin, care a fost unul printre cei 5 fondatori ai NASA, precum și președinte al Academiei Americane de Știință. De asemenea, a fost și prietenul apropiat al președintelui SUA, Thomas Woodrow Wilson, cu care împreună a influențat semnificativ la crearea hărţii din Balcani, după Al Doilea Război Mondial, a menționat tânărul Nušić.
Cercetătorii macedonieni au constatat că, bunicul lui Pupin, Arsenije din Vevčani, pe atunci în Serbia medievală, s-a mutat la Idvor în Banat, pe atunci Austro-Ungaria, unde s-a născut tatăl lui Pupin, Konstantin. În Vevčani, pe locul casei vechi al lui Pupin, localnicii au construit o casă nouă cu o placă memorială. Pentru amenajarea casei memoriale, au primit donații din fondurile europene. În casă, azi, sunt mai multe camere, iar o încăpere este dedicată acestui mare savant.
Silvia MĂRGAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 21 din 21 mai 2022
