În lumina orașului Timișoara, încă mai ard scântei din Deliblata, loc din Banatul de Sud, din comuna Cuvin. Este situat pe versanții Dunele Deliblăţii, în inima pădurilor de salcâm și conifere, câmpuri ondulate nesfârșite, pajiști cu flori și pășuni. A dat naștere mai multor personalități importante care au contribuit la multiculturalismul orașului Timișoara. Vorbim despre figuri importante ale comunității românești, care și-au pus amprenta asupra acesteia în domeniul cultural și spiritual. Ei sunt urmașii lui George Bujigan, Iosif Bogdan, dr. Ilija Ivačković și Trandafir Jurjovan.
George Bujigan, profesor și folclorist, s-a născut la Şeitin, lângă Arad, în 1870, din tatăl Petru și din mama Eva. A venit la Deliblata în 1897 pe post de profesor de limba română, unde rămâne toată viața. În 1898 a înființat corul bisericesc, a condus grupul popular și de teatru și a ridicat cântarea acestora la nivelul performanței artistice. S-a angajat în activitatea jurnalistică, iar coroana lucrării sale în domeniul spiritualității este cartea ,,Cantorul Bisericesc”, tipărită în 1907, la Arad, unde a văzut realizarea visului său de a cânta cântece spirituale.
Familia lui George Bujigan a dat naștere mai multor figuri importante din domeniul literaturii, teatrului și muzicii române, care au fost cunoscute publicului mondial. Căsătorit cu Maria Pența din Petrovasâla, profesoară, au lăsat numeroși urmași. Fiica Aurelia, cunoscută sub numele de Aura Bujigan, a absolvit Academia de Teatru din București, unde a fost angajată la Teatrul Național. Foarte talentată și de succes, a câștigat faima mondială, ea este una dintre primele actrițe bănățene care s-au afirmat în anii douăzeci ai secolului trecut. Nepoata, Victoria Genoveanu, a fost o pianistă de renume, apreciată de publicul cultural românesc și mondial, a studiat pianul și s-a făcut remarcată la concertele Filarmonicii din București și din străinătate.
Nepoata Doina Peteanu, renumit scriitor român, a publicat romane, scurte povestiri şi poezie sub pseudonimul Anişoara Odeanu. (,,Domnișoara Lou și trandafirul galben” – Timișoara în 1985 și romanul ,,Katinka sau Fantomele de la Valea Lungă” – Timișoara în 2010). Și-a lăsat amprenta în literatura română și a fost una dintre scânteile din marea flacără de lumină a Timișoarei, în care una dintre străzi poartă numele ei.
Vera MEZA, profesoară pensionară
Articolul integral îl puteți citi în numărul 15 din 13 aprilie
