Pentru că pe data de 14 septembrie o prăznuim pe Sfânta Cuvioasă Maica noastră Parascheva, vreau să vă pun la suflet câteva date despre ea.
Parascheva (Paraschiva, în Banat) se trage din neamul nostru și s-a născut într-o familie de vlahi înstăriţi la Epivat (azi Boiados) în Tracia, localitate aşezată pe malul Mării Marmara.
Din copilărie a urmat lui Hristos, s-a îndeletnicit cu rugăciunea, postul şi privegherea, şi a săvârşit numeroase acte de milostenie, ajutând pe săraci şi nevoiaşi.
Se spune că, pe când avea zece ani, a auzit citindu-se într-o biserică cuvintele Mântuitorului: ,,Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte au impresionat-o atât de mult, încât şi-a împărţit săracilor toate hainele sale. Același lucru l-a făcut şi în alte împrejurări, fără să ţină seama de mustrările părinţilor ei.
Mai târziu, după moartea părinților ei, și-a îndreptat paşii spre locurile sfinte din Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin şi mai apoi spre o mănăstire de maici de pe malul râului Iordan, unde a petrecut mult timp în nevoinţe şi încercări. Mitropolitul Varlaam al Moldovei în Cazania sa, tipărită la Iaşi în 1643, spune că Parascheva nu mai avea grijă ,,nici de veşminte şi de aşternuturi, nici de mâncări şi de mese, nici de casă sau slujnice, ci numai de curăţia sufletului şi de răspuns judeţului (judecăţii) ce va să fie. Pururea suspina şi nepărăsit tânjea cumu-şi va înfrumuseţa sufletul, cum se va logodi pe sine Mirelui ceresc, lui Iisus Hristos, cum se va îndulci la vederea Mirelui său, de slava şi de lumina şi de bucuria cea fericită. De aceasta… ochii de lacrimi îi erau întunecaţi pururea”.
Pr. Petru BERBENTIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 41 din 14 octombrie
