Muzeul Satului Bănățean se află la ieșirea din Timișoara, drumul care duce spre Lugoj. O oază de liniște pentru locuitorii acestui oraș, iar pentru vizitatori o adevărată etnografie despre civilizația și cultura tradițională bănățeană. Acest muzeu se individualizează prin frumusețea caselor țărănești de odinioară, totodată aici se pot vedea și alte obiective, cum ar fi primărie, biserică, școală, vamă sau casă națională. Majoritatea construcțiilor sunt din lemn, lut sau piatră, iar acoperișul din șindrilă.
Cele zece mii de piese de patrimoniu sunt de asemenea atracție pentru vizitatori. Colecții de grafică documentară, fonotecă, albume vechi sau cărți sunt atracția iubitorilor de tot ceea ce însemnă tradițional. Într-o călătorie recentă, am vizitat acest muzeu, cu aceiași plăcere ca de fiecare dată. Iar cititorilor, prin acest reportaj, le transmit o parte din frumusețea satului de odinioară.
Vama veche din Timișoara
Vămile erau construite lângă barierele de intrare în oraș funcționând până prin anii 1920-1930. Ele aveau destinația de sedii de vamă pe principalele drumuri comerciale. ,,Casa de vamă” din muzeu a fost adusă din calea Lipovei. Este o construcție din cărămidă arsă, cu acoperiș în patru ape și învelitoare din țiglă solzi. Planul construcției respectă planul casei tradiționale țărănești, este în formă de ,,L”, conține 3 încăperi pe latura scurtă (o încăpere servea drept birou de vamă, o ală încăpere de supraveghere și pază, și ultima, grup sanitar), pe latura lungă o singură încăpere supradimensionată ce era folosită ca dormitor pentru soldați și ca magazie pentru produsele vămuite. O prispă parțială se sprijină pe 3 stâlpi între care s-a amenajat pridvorul. Construcția a fost achiziționată de muzeu în 1978.
Biserica din Topola, datare: mijlocul sec. Al XVIII-lea, zonă etnografică: Făget
Biserica cu hramul ,, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Topola a fost ridicată în 1746 la Remetea Luncă și apoi donată în 1807, credincioșilor din satul Topola, conform unei însemnări de pe o evanghelie păstrată în biserică. Obiectivul a fost adus pe tăvălugi, tras de 24 perechi de boi, reașezat și consolidat apoi cu ajutorul credincioșilor. Lăcașul de cult, azi cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, prezintă în plus câteva detalii arhitecturale ce o recomandă ca cel mai valoros lăcaș de lemn din Banat. Întâlnim aici brâul median răsucit în torsadă, brâu prelungit pe întreg perimetrul bisericii, înconjurând și portalul apusean. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița este separată. Pereții sunt din bârne late de gorun lucrate pe toate cele 4 fețe și încheiate la colțuri în ,,coadă de rândunică”. În curtea bisericii s-a reconstruit un cimitir unde sunt amplasate câteva cruci de lemn, metal și piatră, alături de o troiță sculptată de cunoscutul meșter popular Alexandru Perța.
În 1987 biserica a fost demolată din satul Topola și adusă la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, fiind complet montată în anul 1996.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 56 din 28 ianuarie
