Autor de cărți veritabile și un renumit editor care a inițiat tipărirea în cadrul Societății de Limba Română din Voivodina.
A contribuit atât la îmbunătățirea învățământului în limba română, cât și la desfășurarea cu succes a Zilelor de Teatru… și a Festivalului de Folclor, a Festivalului ,,Tinerețea cântă” etc., fie ca membru al consiliilor de conducere sau al juriului. În calitate de președinte al Societății de Limba Română, a constituit Adunarea tuturor cadrelor didactice cu limba de predare română. Mai mult de un deceniu și jumătate, a organizat Întâlnirile ,,Scriitorii la frontieră” ale creatorilor români și sârbi din Iugoslavia și români și sârbi din România. A instituit Memorialul ,,Radu Flora”, cu simpozion internațional și Memorialul ,,Dimitrie Ardelean”, cu atelierul de arte plastice, precum și Colonia de Arte Plastice. A înființat și Trupa Românească de Teatru Experimental ,,Thalia”, care a obținut rezultate de invidiat atât în Serbia, cât și în România. Actualmente este angajat la asigurarea unui fond remarcabil de carte pentru Biblioteca Centrală a Românilor din Serbia.
Nu e un secret pentru nimeni că aţi fost și sunteți un om apreciat de mediul cultural. Repertoriul activităților pe care le aveți este considerabil. Care dintre ele vă reprezintă?
M-am manifestat și mă manifest și ca publicist dar, în primul rând, sunt un jurnalist, care are încă multe de spus. Am fost și sunt inițiatorul și fondatorul numeroaselor reuniuni și instituții cultural-științifice și educativ-instructive. Am contribuit atât la îmbunătățirea învățământului în limba română, cât și la desfășurarea cu succes a ,Zilelor de Teatru… și a Festivalului de Folclor, a Festivalului ,,Tinerețea cântă” etc., fie ca membru al consiliilor de conducere sau al juriului. În calitate de președinte al Societății de Limba Română, am constituit Adunarea tuturor cadrelor didactice cu limba de predare română (în frunte cu prof. dr. Trăilă Spăriosu) și împreună cu profesoarele Ileana Dorina Bulic și Ileana Magda, am reluat practica organizării cursurilor de perfecționare pentru cadrele didactice române din Voivodina, organizarea Coloniei Literare, care a devenit o adevărată tabără de creație a scriitorilor români. Mai mult de un deceniu și jumătate, am organizat Întâlnirile ,,Scriitorii la frontieră” ale creatorilor români și sârbi din Iugoslavia și români și sârbi din România. Am instituit Memorialul ,,Radu Flora”, cu simpozion internațional și Memorialul ,,Dimitrie Ardelean”, cu atelierul de arte plastice, precum și Colonia de Arte Plastice. Am înființat și Trupa Românească de Teatru Experimental ,,Thalia”, care a obținut rezultate de invidiat, atât în Serbia cât și în România, la Festivalul Internațional de Teatru de la Giurgiu. Mă reprezintă și Biblioteca Românească în Atena Sârbească, adică Fondul de Carte Românească ,,Nichita Stănescu”, depozitat la Biblioteca Orașului Novi Sad și care, acum, a depășit cifra de 5.000 de cărți. Patronul acestei instituții românești este domnitorul român Ion Vodă Cuza Voievod. Acum sunt angajat la asigurarea unui fond remarcabil de carte pentru Biblioteca Centrală a Românilor din Serbia, cu sediul la ,,Casa Butoarcă” din Vârșeț, unde este și sediul Societății de Limba Română și al Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia. Patronul acestei instituții românești este Mitropolitul Andrei Șaguna. Sunt și un apreciat animator cultural și cronicar verosimil al unor evenimente deosebit de importante pentru românii de la nord și sud de Dunăre. Un exemplu eclatant este organizarea, acum, fără frică și rețineri, a manifestărilor de marcare a zilei de naștere a lui Mihai Eminescu, respectiv de marcare a Zilei Culturii Române și a Zilei Limbii Române şi a Festivalului de Folclor al Românilor din Balcani ,,Joc românesc”. În mod deosebit, mă bucură faptul că activitatea personală și colaborarea, timp de mai mult de patru decenii, cu românii din Serbia de Răsărit și din Timoc, în calitate și de ziarist la Radio Novi Sad, precum și de reporter la TV Novi Sad, dar și cele trei decenii de sprijin acordat în calitate de președinte al Societăţii de Limba Română românilor timoceni, cum sunt supranumiți acești conaționali, respectiv valahi, cum sunt numiți de poporul majoritar, s-au soldat cu trezirea lor națională și activitate publică de păstrare a identității și a patrimoniului cultural național. Sunt și un formator de opinii apreciat și în Țara-Mamă, România, chiar dacă, după trei, patru decenii de muncă asiduă în domeniul socio-cultural, educativ-instructiv și științific, cred că, munca fără abnegație, pe care am depus-o și care a fost apreciată și valorificată cu numeroase premii, a fost suficient de educativă și inspirativă, pentru un număr de cadre didactice și de oameni de cultură care, acum, tot mai des și cu tot mai mare succes, organizează manifestări, nu doar în cadrul școlilor, ci și în căminele culturale și lăcașele de cult. Sunt și translator cu mare experiență, de trei decenii și mai bine. De a traduce și mot à mot și consecutiv din limba română în limba sârbă sau din limba sârbă în limba română. Sunt și autor de monografii, respectiv un mânuitor al condeiului, un creator la fel cum sunt și prozatorii, eseiștii, creatorii care scriu frumoase note de drum, esteticienii și monografii, editorii. Sunt și autor de cărți veritabile și un renumit editor care a inițiat tipărirea, în cadrul Societății de Limba Română din Voivodina și nu numai, a unui număr mai mare de publicații în limba română, multe cărți în diverse serii ,,Caietele SLR” etc. Am tipărit și ziare, reviste…
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 30 din 23 iulie 2022
