Dr. Tatiana Petrică s-a născut pe data de 17.02. 1988, la Vârșeț. A terminat Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, specializarea limbile sârbă-română. Are două mastere, unul pe Management resurse umane în administrarea organizațiilor, la Facultatea de Sociologie și Psihologie, iar celălalt pe limba română la FLIT. Doctoratul în Filologie, l-a susținut la Facultatea de Litere, Istorie si Teologie.
De curând v-ați susținut teza de doctorat și ați devenit doctor în filologie. Ce ne puteți spune despre provocările din spatele lucrărilor, a cercetărilor unei teze de doctorat, cu tema ,,Fațete ale stilului in proza lui Danilo Kiš”, precum și despre importanța acestor provocări?
Desigur că au existat provocări. Au fost momente plăcute și mai puțin plăcute, însă niciodată nu m-am gândit să renunț. Spun acest lucru deoarece studiile de doctorat le-am înscris în 2018, apoi a urmat o perioadă frumoasă de studii, examene, cercetări, publicări ale articolelor. Tot în cadrul acestei perioade a avut loc mobilitatea Erasmus, de care sunt foarte mândră. Au urmat cinci luni și jumătate de studii și cercetări la Facultatea de Filosofie din Novi Sad, la Departamentul de Limbă și Literatură Română.
Aici am întâlnit oamenii deosebiți, colegi minunați. Tot aici mi-am găsit foarte multă literatură, care urma să facă parte din teza mea de doctorat. Mobilitatea mi-am terminat-o în martie 2020, când a început perioada mai puțin plăcută, și anume, a apărut virusul Covid 19. Toate activitățile, conferințe, simpozioane și susțineri ale referatelor au trecut într-o lume virtuală. Nu a fost ușor. Stăteam ore în șir în fața calculatorului, uneori nopți întregi în care mă documentam și de care, acum, la sfârșit pot să spun că sunt foarte mândră.
Referitor la lucrări, am publicat mai multe, atât în țară, cât și în străinătate. Temele lucrărilor le alegeam împreună cu coordonatorul. Am participat, de mai multe ori, la școlile de vară, printre care aș dori să evidențiez Școala de Vară pentru tinerii cercetători filologi, desfășurată la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Teza dvs., de doctorat reprezintă un studiu amplu despre scriitorul Danilo Kiš. Ce motive au stat la baza alegerii acestei teme?
Am optat pentru alegerea acestei teme împreună cu coordonatorul meu, doamna prof.dr.habil.Simona Constantinovici, căreia îi mulțumesc din suflet pentru susținerea, îndrumarea și sugestiile pe care mi le-a oferit pe întreg parcursul cercetării. Danilo Kiš a fost scriitor iugoslav, tradus în peste patruzeci de limbi și de aici a pornit alegerea temei.
Danilo Kiš a fost un scriitor sârb cu origini maghiaro-evreiești. Într-o lucrare ștințifică de-a dvs ați abordat și originile sale ,, Identitatea evreului în cultura sârbă în Literatură și alte forme de interacțiune discursivă, cât de mult a influențat identitatea evreiască a scriitorului în cultura și literatura sârbă?
Născut din tată evreu şi mamă ortodoxă, Kiš a fost botezat în rit ortodox la vârsta de patru ani şi asta i-a salvat viaţa în timpul războiului, atunci când tatăl său a fost ucis la Auschwitz. Danilo Kiš a avut o origine spirituală în toate cele trei credinţe, deoarece a fost educat în rândul catolicilor de când era copil. La cererea sa, a fost înmormântat conform ritului ortodox sârb, deși a subliniat iudaismul său. Atât de aproape, cât şi de departe de culturile evreieşti, catolice, ortodoxe, maghiare, sârbe, franceze şi ruse cu care a crescut şi s-a maturizat, Kiš nu a renunţat niciodată la limba maternă. Numai că, în acea limbă în care a scris, a avut sprijinul necesar al unei fiinţe spirituale şi a unei identităţi literare. Aşadar, scriitorul și-a păstrat prezenţa, poziţia, spiritul şi identitatea.
O altă lucrare științifică care atrage atenția în mod deosebit este următoarea: ,,Despre textele lui Danilo Kiš în spațiul cultural românesc și sârbesc”. Vă rog să ne povestiți puțin despre textele lui Danilo Kiš în spațiul cultural românesc și care erau, sau sunt, însemnătatea acestora?
Dacă vorbim despre spaţiul cultural românesc, putem spune că multe din textele lui Danilo Kiš au apărut, în traducere, în următoarele reviste reprezentative, fiind însoțite, adesea, de recenzii și articole: „A Treia Europă”, „Apostrof”, „Filologie rusă”, „La Punkt”, „Luceafărul”, „Mişcarea literară”, „Observatorul cultural”, „Orizont”, „radio Europa Liberă”, „Revista 22”, „Romanoslavica”, „Secolul XX”, „Suplimentul de cultură”, „Evenimentul zilei”, „Dilemateca” şi „Dilema veche”.
Scrierile lui Danilo Kiš au apărut în traducere română, la Editurile Polirom, Univers, Editura de Vest şi Uniunea Sârbilor din România.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 27 din 2 iulie 2022
