Moștenirea culturală imensă pe care ne-au lăsat-o străbunii m-a făcut dintotdeauna să mă înclin în faţa lor. De fiecare dată când am în faţa mea obiecte unice, moştenite, sufletul meu se umple cu sentimente deosebite; asta pentru că e mult mai uşor să gândeşti şi să creezi cu tastatura calculatorului decât să dai viaţă materiei care va dăinui peste timpuri şi care vor servi urmaşilor ca dovadă a dexterităţii antecesorilor.
De ce am spus toate acestea? Am pornit de la teza istoricului de artă şi cercetătorului etnolog dr. Doina Ișfănoni, care în prefaţa lucrării Danielei Barbulov Popov intitulată ,,Portul popular românesc din Banat – unitate prin diversitate” (Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin 2023), scrie următoarele: ,,Astăzi, pe măsură ce știința progresează, iar tehnologia oferă mijloace tot mai performante de înregistrare și stocare a informațiilor… cunoașterea umană tinde să devină… pentru omul cel modern, unul dintre cele mai eficiente instrumente de abordare a realității”.
La ediţia de anul trecut a Târgului de Carte de Belgrad, care s-a desfăşurat în perioada 21-29 octombrie, am fost prezentă la lansarea acestei cărţi şi am rămas plăcut surprinsă de realizările autoarei. Pe Daniela Barbulov Popov o cunosc îndeaproape şi pot afirma că este nespus de harnică şi de conştiincioasă. Este şi o mare iubitoare a culturii populare româneşti. Aşadar, îmi permit să constat că această lucrare a văzut lumina tiparului după studii temeinice cu privire la portul popular din Banatul istoric (sau românesc și sârbesc).
Mr. Aurora Rotariu Planjanin
Articolul integral îl puteți citi în numărul 16 din 20 aprilie
