La Vârșeț, în sala Asociației pentru promovarea culturii, științei și artei „Tačka susretanja” a fost organizată o prelegere istorică denumită „Istorija i Pseudoistorija”. Despre aceasta au vorbit prof. Neven Daničić de la Liceul „Borislav Petrov Braca” și dr. prof. Mircea Măran. La început, pe toți cei prezenți i-a salutat Dragica Stanojlović, care a explicat că toți vor avea ocazia să audă despre istorie și pseudoistorie.
Prof. Neven Daničić a explicat cât de important este să dezmințim numeroasele farse și fapte pseudoistorice care apar frecvent în diferite cărți. Istoria este, în primul rând, o știință, care se bazează pe fapte, pe căutarea surselor scrise, pe analiza internă și externă a izvoarelor istorice. Toate interpretările sunt de acord că pseudoistoria este istoria falsă, adică fabricarea și falsificarea trecutului. Ceea ce separă pseudoistoria sau istoria falsă de istorie, este că istoria falsă și interpretarea ei nu posedă nicio metodă științifică, ea neagă sursele istorice, neagă tot ceea ce nu este în favoarea ei.
Dânsul a citit un citat despre istorie ca știință, scris de istoricul rus Vladimir Ivanović Gerie, vorbind despre lupta dintre istorici și pseudoistorici, care poate fi văzută în diferitele opere despre dezvoltarea și căderea imperiului Bizantin. Când este vorba despre istoria poporului sârb, care până în secolul al XX-lea a trăit în două imperii, cel turc și cel austro-ungar, mulți s-au ocupat cu această perioadă istorică. El a subliniat că omul modern tinde să creadă în adevărul interesant, enigmatic și misterios, mai degrabă decât în adevărul științific și că interpretările diferiţilor scriitori ai istoriei nu au o metodologie științifică elementară.
Vasilie PETRICĂ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 22 din 3 iunie
