Podgoriile vârșețene reprezintă, din cele mai vechi timpuri, un simbol al orașului de sub Cetate, iar vinul este simbolul bucuriei, al sincerității și al prieteniei.
În spiritul tradiției și culturii viticole, dar cu tehnologie modernă, pe baza cunoștințelor viticultorilor și ale vinificatorilor, vor fi scrise pagini noi în istoria fascinantă a clădirii „Helvecija 1880” și a podgoriilor vârșețene.
Podgoriile vârșețene au fost amintite încă în perioada stăpânirii romane. Vârșețenii și-au îmbogățit, cu fiecare recoltă, experiența în ceea ce priveşte în cultivarea viței-de-vie. De-a lungul secolelor, continuitatea în cultivarea strugurilor și dezvoltarea abilităților în domeniul vinificației au marcat istoria acestei zone. Gustul vinului vârșețean a devenit de neuitat, un fapt confirmat mai târziu de Evliya Çelebi în „Jurnalul de călătorie”, precum și de istoricii maghiari şi cei austrieci.
Vremurile şi guvernele s-au schimbat, dar calitatea vinului vârșețean a rămas aceeași.
Primele date scrise despre vinul vârșețean datează din 1494, când economistul de curte Budima a plătit 10,5 forinți de aur pentru un butoi de vin care avea să ajungă la regele Ungariei, Ladislav. Faptul că vinul din Vârşeţ a fost cumpărat pentru Curtea Regală din Buda este o mărturie a calităţii excelente a acestuia.
Cu răbdare, perseverență și cunoaștere, vinificatorii au intrat în secolul al XIX-lea. Pe atunci, podgoriile vârșețene erau cele mai mari de pe aceste meleaguri, iar potrivit unor informaţii chiar și din Europa. S-au extins pe 17.000 de acri (10.000 ha). Faptul că în 1804 podgoriile vârșețene au devenit un element al stemei orașului Vârșeț atestă importanța mare a viticulturii pentru această zonă.
Locul în care se împletesc tradiția și modernitatea
De la managerul noului hotel „Helvecija 1880”, Milan Živković, aflăm următoarele: „Clădirea „Helvecija” are valoare istorică. A fost construită în anul 1880, drept cramă cu o capacitate de un milion de litri. Negustorul elveţian de vinuri Bernhard Štaub a cumpărat de la Magistratul Orașului un teren la marginea Vârşeţului, în drum spre Mesici. A construit aici o cramă mare și modernă. Din dragoste pentru țara sa a denumit această clădire „Helveția” (vechea denumire a Elveției de astăzi).
Ernest Firtz, un comerciant de vinuri, a preluat crama în 1900. El a instalat, în anul 1906, rezervoare de beton căptușite cu plăci de sticlă pentru depozitarea vinului. La parter, un spaţiu care se întinde pe 1500 metri, se afla salonul de vinuri și un restaurant reconstruit. Cândva, aici au fost presați strugurii pentru obținerea vinului. Presele originale s-au păstrate și azi. Pot fi văzute în salonul de vinuri și pe terasa alăturată. Subsolul reamenajat, care la fel se întinde pe 1500 m, a fost împărțit în patru unități: centrul spa cu saună, restaurantul ,,Whiskey”, sala ,,Barik” și salonul VIP pentru degustarea vinurilor. „Helvecija 1880” va oferi și cazare. În această clădire avem zece unități luxoase de cazare care vor fi inaugurate pe parcursul acestui an. Din cauza pandemiei, nu le-am inaugurat încă. Reconstrucția complexului „Helvecija 1880” a început în anul 2019 și astăzi reprezintă un omagiu adus istoriei glorioase a viticulturii și a vinificației vârșețene.”
Construirea cramei „Helvecija” în 1880 a fost punctul culminant al epocii de aur a viticulturii vârșețene. Cu o capacitate de 100 de vagoane (un milion de litri de vin), cât a avut atunci, „Helvecija” și-a pus amprenta asupra secolului al XIX-lea, secolul de aur al podgoriilor vârșețene. Această clădire magnifică și semnificativă din punct de vedere istoric a fost construită de către comerciantul de vinuri elvețian Bernard Štaube. Astăzi se găsește în proprietatea „Cramei Drašković” și reprezintă un obiectiv unic de turism viticol la poalele Dealului vârşeţean.
Denis STRATULAT
Articolul integral îl puteți citi în numărul 4 din 22 ianuarie 2022
