Orașul Kruševac este, cu siguranță, una dintre perlele pe care le posedă țara noastră. Din păcate, precum alte pietre prețioase a căror calități nu sunt cunoscute, această perlă a Serbiei nu este apreciată la adevărata ei valoare.
Atunci când ne propunem să petrecem câteva zile sau un weekend în Serbia, câți dintre noi și-ar dori să viziteze orașul Kruševac? Probabil că ați fi nedumeriți și v-ați pune întrebarea: Ce aș putea să văd sau să fac acolo? Ei, bine, în acest reportaj vom încerca să vă prezentam orașul Kruševac în adevărata sa splendoare și să vă convingem prin imagini și cuvinte, să vizitați acest oraș.
După Bătălia de la Kosovo, în 1371, marele Lazar Hrebeljanović a decis ca acest oraș să fie nu doar capitală, ci și centrul cultural, politic, comercial și creativ al Serbiei medievale precum și locul din care a fost gestionat și s-a organizat buna funcționare a statului. Și în zilele de azi a rămas un oraș fermecător și demn, un important centru economic, cultural, sportiv, administrativ și educațional al acestei părți a Serbiei, mai exact a districtul Rasina.
Orașul se află la 189 de kilometri sud de Belgrad. Legenda spune că a primit denumirea după o piatră de râu rotundă denumită „krušac”, din care este zidită o bună parte din oraș. Are o istorie bogată și zbuciumată. Dar, ce îl face azi atât de special? În primul rând Parcul arheologic „Orașul lui Lazar”, Turnul „Donjon”, Biserica „Lazarica”, locul pe care sunt amplasate machetele tuturor mănăstirilor de la noi din țară și, nu în ultimul rând, fascinantele fântâni arteziene.
Turnul „Donjon”
Turnul principal al orașului „Donjon” (Donžon fiind denumirea originală) datează din perioada medievală. Are o înălțime de aproximativ 18 metri și a fost construit din pietricele și piatră zdrobită, cu întăriri de gresie la colțuri. Turnul a avut un rol defensiv, adică era făcut pentru apărarea de oștile dușmanilor.
„Donjon” este un termen care a fost folosit în arhitectura fortificațiilor medievale pentru a desemna cel mai puternic turn din fortăreață. Acest termen reprezenta un turn nobil independent care forma întreaga cetate, adică în jurul căruia nu exista zid de piatră. A fost numit după vechiul cuvânt francez donjon, de la care ulterior a derivat cuvântul temniță. A reprezentat cel mai sigur loc, pentru întemnițarea prizonierilor.
Conform unei vechi legende care datează din 1898, Maica Domnului a apărut în fața unei fete de 13 ani și în acel loc s-a format un izvor despre care se crede că este vindecător și vindecă diferite boli. Se știe că oamenii din toată Serbia și din împrejurimi vin la acest izvor. Pe acest loc a fost construită și mănăstirea Đunis.
Monumentul Cneazului Lazar
Monumentul închinat fondatorului orașului Kruševac, cneazului Lazar, este situat în partea de est a parcului arheologic „Lazarev grad”. A fost descoperit la 27 iunie 1971, cu ocazia sărbătoririi a șase secole de la fondarea orașului.
Autorul Nebojša Mitrić, un sculptor din Belgrad, pentru interpretarea figurii lui Lazar, a fost inspirat de poziția obișnuită a conducătorilor medievali sârbi de pe monedă: o poziție așezată cu o sabie peste aripă.
Figura cneazului Lazar a fost realizată după fresca fondatorului din mănăstirea Ravanica. Ornamentele de pe haină au fost preluate de pe haina lui Lazar, a cărei copie este păstrată în Muzeul Național din Kruševac.
Muzeul Național Kruševac
Muzeul Național din Kruševac a fost fondat pe 19 decembrie 1951. După o perioadă de aproximativ de 60 de ani de muncă și dezvoltare continuă, a devenit o instituție culturală semnificativă atât în oraș, cât și în întreagă Serbiei.
Activitatea principală a Muzeului este colectarea, depozitarea, protecția și prezentarea bunurilor culturale mobile. Fondurile muzeului conțin aproximativ 22.000 de opere de artă și istorie, obiecte tridimensionale, fotografii și documente, clasificate în 7 colecții: arheologice, etnografice, numismatice, cultural-istorice, naturale, arte plastice și arte aplicate.
Aranjamentul materialului este conceput cronologic, începând de la preistorie, cu accent pe Evul Mediu – din perioada cneazului Lazăr și a despotului Ștefan.
Dintre exponate, copia hainei lui Lazar atrage cel mai mult atenția vizitatorilor, precum și modelul original al templului Vidovdan al lui Meštrović, care trebuia să fie ridicat pe locul Bătăliei din Kosovo, dar ideea nu a fost realizată, fiind un proiect scump.
Denis STRATULAT
Articolul integral îl puteți citi în numărul 42 din 16 octombrie 2021
