Ziua de 10 ianuarie are o semnificație aparte pentru iubitorii de muzică și cultură, deoarece la data amintită, în urmă cu 91 de ani, s-a născut renumitul dirijor Ion Rotariu-Cordân, unul dintre cei mai cunoscuți și mai respectați mesageri ai cântecului din întregul spaţiu românesc.
Este datoria noastră de a ne aminti de omul care, în activitatea sa de peste șapte decenii, a compus peste 300 de piese muzicale, a ridicat fanfara din Coștei pe cele mai înalte culmi, reuşind să obţină cu ea premii şi recunoştinţe pretutindeni unde a participat, fie în ţară, fie peste hotare și a scris pagini de istorie seculară.
Ion Rotariu s-a născut la Coștei, unde a terminat cele şase clase, câte avea în timpul acela şcoala din satul său natal. De la vârsta de 11 ani, se încadrează în cor, ca apoi, trei ani mai târziu, să cânte şi în fanfară la flaut, clarinet S şi B, fligorn şi apoi la aproape toate celelalte instrumente de fanfară pe care le însuşeşte.
La Adunarea Generală din 19 decembrie 1954, la care a participat „întreg satul”, s-a hotărât în unanimitate ca Ion Rotariu-Cordân să preia corul şi fanfara SCA „Mihai Eminescu”, actualmente „Eminescu”.
După sărbătorile de iarnă, în seara de 14 ianuarie 1955, locuitorii satului Coştei, dornici de a „face cultură”, s-au reîntâlnit într-un număr mare şi au adoptat unele hotărâri importante, iar în ziua următoare au început activităţile propuse.
La şcoala veche, Ion Rotariu a început să lucrez cu tinerii din sat, să-i introducă în tainele muzicii, pentru ca seara, la Căminul Cultural, să lucreze cu corul. Deja, în primăvara aceluiaşi an, fanfariștii din Coștei au reușit să „stăpânească” câteva piese. S-a lucrat fără întreruperi, perioada de iarnă fiind cea mai potrivită pentru instruirea elevilor de la şcoala elementară din sat, şi după cuvintele dirijorului Cordân, nu a fost elev care să nu fi trecut prin această „şcoală de muzică”! Prin anii ’80, asistând la un festival al fanfarelor din Dalmaţia Centrală, când s-au reîntors acasă, au considerat că şi noi în Banat am putea organiza aşa ceva. Au început cu activitatea reînfiinţării fanfarelor în satele noastre, acolo unde s-au stins, iar în altele, unde mai existau, s-a lucrat la ridicarea nivelului interpretativ şi la îmbogăţirea repertoriului. S-au adunat apoi la Râtişor, au ales Comitetul Uniunii Fanfarelor, au înfiinţat Festivalul Fanfarelor din Banat după modelul croat, care a devenit manifestare de prestigiu a românilor de pe aceste meleaguri.
Denis STRATULAT
Articolul integral îl puteți citi în numărul 54 din 14 ianuarie
