Pregătirile pentru întâmpinarea Nașterii Mântuitorului încep din timp, odată cu tăiatul porcilor, când pentru ajutor se invită cei mai apropiaţi din familie. Apoi, se respectă bunul mers al tradiției și fiecare zi își are rostul și semnificația păstrată din moși strămoși. Se știe că în Ziua de Ajun, femeile pregăteau colacii mici, care se dădeau de pomană celor trecuți în lumea umbrelor, colacii care se puneau în traistă copiilor pentru „mersul cu colacul”, colacul pentru naș, colacul Crăciunului, care era mai deosebit „împletit în patru” și cu margine împletită, un colac care avea „ușărniță” – mai multe crestături pe margine, fiecare simbolizând rodul bogat și prosperitate pentru o anumită cultură sau ocupație a familiei.
Acest colac se dădea în dimineața următoare purcarului sau văcarului care păzea animalele. Și îndeosebi, nu lipsea colacul în care se punea un ban și care se mânca în seara de Ajun, cel care nimerea banul, îl ducea la biserică la slujba din ziua de Crăciun. Despre cele mai importante momente care marchează Sărbătoarea Crăciunului am încercat să le aflăm de la cei care păstrează cu sfințenie tradiția strămoșească, înnobilând-o cu inevitabilul spirit al vremurilor de azi.
Persa Cojocar, (69 de ani) Seara de Ajun
-Mă trag din familia Gean din Alibunar, o familie de buni gospodari care în anii copilăriei mele au cultivat viața de familie, trăind în spiritul creștin și respectând tradiția din bătrâni. Toate acestea mi-au rămas adânc întipărite în suflet și le-am adus cu mine în noua mea familie întemeiată alături de Petru Cojocar din Nicolinț. În același spirit i-am crescut pe fii noștri Cristian și Daniel, care la rândul lor l-au dus mai departe în familiile lor.
Referitor la tradițiile noastre aș vrea să vorbesc despre ce se făcea în familia noastră în seara de Ajun. Pe lângă tradiționalul mers la colindat prin ograda cu animale, familia se aduna la masa pe care era pus colacul Crăciunului pe care s-a pus boabe de grâu, un știulete de porumb, nuci și bani. S-a aprins lumânarea pusă în mijlocului farfuriei cu grâu pus la încolțit în seara de Moș Nicolae. Cu cât grâul era mai bogat și mai frumos, se știa că anul va fi îmbelșugat pentru întreaga familie. Apoi se servea masă – fasole bătută și plăcinte cu dovleac iar la urmă fiecare din membrii familiei trebuia să rupă o bucată dintr-un colac special făcut pentru această ocazie și să-și spună în gând o dorință pentru anul ce urmează. Aceste bucățele erau puse pe o farfurie care rămânea pese noapte în casă pe care mâine zi dimineața, capul familiei o ducea în ogradă și o dădea la animale. Și pentru că noi aveam multe oi, alegea un miel frumos pe care-l aducea în casă. Mama îi atârna la gât un fir roșu ceea ce simboliza prosperitate și bogăție iar noi copii îl alintam așa cum doar noi știam.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 51 din 23-30 decembrie
