Foto: fruskac.net
În acest număr publicăm ultima parte a reportajului despre mănăstirile de pe Fruška gora. Din cauza numărului mare de locaşuri sfinte care se află aici, Fruška gora este cunoscută sub denumirea de Athosul sârbesc.
Prezentăm de această dată şase mănăstiri: Beočin, Novo Hopovo, Staro Hopovo, Rakovac, Berkasovo şi Bešenovo.
Mănăstirea Beočin
Această mănăstire pentru femei este dedicată Înălţării lui Hristos şi se află lângă satul Beočin, în partea de nord a muntelui Fruška gora, între două dealuri acoperite cu pădure deasă.
Nu se ştie precis când a fost construită, dar este amintită în documente din secolul XVI.
La Mănăstirea Beočin se află moaştele Episcopului Varnava Nastić. Ambianţa acestui sfânt locaş o constituie pârâul Ljuti şi parcul ridicat de francezi în urmă cu 150 de ani. Un grup de grădinari care au aranjat parcul de la Versailles au făcut aici o replică a acestuia.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirile mănăstirii, spre deosebire de celelalte sfinte locaşuri de pe Fruška gora, nu au fost devastate.
Dacă mergeţi pe drumul de lângă mănăstire, veţi ajunge la răscrucea care duce spre cascadele Dumbovačke şi pepiniera Parcului Naţional Fruška gora. În apropiere se află locul de picnic Brankovac.
Mănăstirea Novo Hopovo
În apropierea localităţii Irig, la capătul pădurii, se află mănăstirea Novo Hopovo. Se crede că ar fi fondat-o Đurađ Branković la începutul secolului XVI, cu biserica închinată Sfântului Nicolae, şi că aceasta ar fi fost prima sa ctitorie. Din cauza inscripţiei care se află la intrarea în biserică, o vreme s-a considerat că mănăstirea a fost fondată în 1576, dar apoi s-a stabilit că în acel an a fost construită biserica de astăzi, pe locul celei vechi.
Din cauza arhitecturii şi istoriei bogate, cu evenimente culturale şi religioase, Novo Hopovo se numără printre cele mai importante mănăstiri sârbeşti. De-a lungul mai multor secole a fost centru educaţional. Este consemnat faptul că sârbii din Belgrad au venit la această mănăstire să înveţe cititul şi scrisul. La Mănăstirea Novo Hopovo Dositej Obradović a devenit călugăr şi a petrecut în jur de trei ani.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial mănăstirea a fost devastată. Destinul mănăstirii în acest răstimp l-a marcat şi demolarea clopotniţei, precum şi distrugerea bibliotecii şi a arhivei în incendii. Complexul de azi al mănăstirii îl formează biserica împrejmuită de case ce servesc ca spaţii de cazare, de clădiri economice şi de un zid.
În drumul spre Staro Hopovo, la o distanţă de numai doi kilometri de mănăstire, se află un lac mic.
Mănăstirea Staro Hopovo
La o depărtare de doi kilometri de Mănăstirea Novo Hopovo, izolată şi împrejmuită de o pădure de brad, se află mănăstirea pentru bărbaţi Staro Hopovo, una din cele mai mici mănăstiri de pe Fuška Gora. Este numită adesea şi Mănăstirea Veche. La sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI, despotul Đorđe Branković a construit mănăstirea şi biserica închinată Sfântului Nicolae.
Din această veche biserică din lemn nu a mai rămas nimic. La mijlocului secolului XVIII a fost devastată în cutremur, aşa că în locul ei a fost construită biserica dedicată Sfântului Panteleimon.
Dacă mergeţi pe drumul de lângă mănăstire, veţi ajunge la pârâul Jelenac, la izvorul Staro Hopovo deasupra cărui a fost construită o capelă mică, precum şi la izvorul sulfuric.
Daniela BAKIĆ SCUMPIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 37 din 11 septembrie 2021
