O carte cu numele lui Eminescu, de la a cărui naştere se împlinesc 172 de ani, este indispensabilă astăzi în biblioteca oricărui om care preţuieşte literatura română. Orice revenire la opera poetului este un act cultural înălţător, iar experienţa iubitorului de carte e mai mare dacă este vorba despre volumul ,,Poesii”.
Prima ediţie a cunoscutelor ,,Poesii” a apărut în timpul vieţii lui Eminescu, în ,,decemvrie 1883” (aşa cum se menţionează în prefaţă), respectiv în anul 1884, după cum scrie pe pagina de titlu. Volumul apărea la Editura Librăriei Socec & Co., prin grija lui Titu Maiorescu, care prefaţa ,,Poesiile”. În timpul vieţii lui Eminescu au mai apărut doar două ediţii ale ,,Poesiilor”.
După cum scrie Titu Maiorescu în prefaţa ,,Poesiilor” din 1883/1884, volumul a apărut în absenţa lui Eminescu din ţară, fără ca poetul să îşi fi revăzut poeziile. Aşadar, ele au fost publicate fără îndreptările pe care Eminescu avea de gând să le facă, ,,cel puţin la cele vechi”.
Studiul cărţilor vechi ar fi aproape imposibil fără cărţile mai noi. Aşadar, în volumul ,,Luceafărul şi alte poezii” (Bucureşti, Editura ,,Corint”, 2004), alcătuit pe baza ,,Poesiilor”, citim că ,,Poesiile” din 1883/1884 cuprind 44 poezii publicate până în acel moment, dintre care 38 au apărut în revista ,,Convorbiri literare” şi şase în ,,Familia”. La acestea se adaugă încă 17 poezii inedite ce au fost reproduse de pe manuscrisele pe care Eminescu i le-a încredinţat lui Maiorescu. Totuşi, după cum aflăm din aceeaşi sursă, mentorul ,,Junimii” nu a inclus în prima ediţie a ,,Poesiilor” poeziile pe care Eminescu le publicase înainte de a debuta în ,,Convorbiri literare”, între care: ,,La mormântul lui Aron Pumnul”, ,,De-aş avea…”, ,,Din străinătate”, ,,La Bucovina”, ,,Speranţa”, ,,Misterele nopţii”, ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, ,,La Heliade”, ,,La o artistă”, ,,Amorul unei marmure”, ,,Amicului F.I.”, ,,La moartea Principelui Ştirbei”…Maiorescu a omis să includă în volum şi două dintre poeziile lui Eminescu apărute în ,,Convorbiri literare”: ,,Făt-Frumos din Tei” şi ,,Foaie veştedă” după Lenau (traducere).
Titu Maiorescu mai notează: ,,Dacă totuşi am publicat şi aceste poesii, impreună cu celelalte, aşa cum se găsesc, am făcut-o dintr’ un simţiment de datorie literară. Trebuiau să devie mai uşor accesibile pentru iubitorii de literatura noastră toate scrierile poetice, chiar şi cele începetoare, ale unui autor care a fost înzestrat cu darul de întrupa adunca sa simţire şi cele mai înalte gândiri într’o frumuseţă de forme, subt ale cărei farmec limba română pare a primi o nouă viaţă”.
Marina KALKAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 3 din 15 ianuarie 2022