Sfânta Cuvioasa Paraschiva, pe care o pomeneşte întreaga Biserică Ortodoxă la 14 octombrie, s-a născut în satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, din părinţi creştini, evlavioşi şi de neam ales. Din copilărie iubea rugăciunea şi arăta multă râvnă pentru lepădarea de avuţiile pământeşti şi pentru vieţuirea în muncă şi înfrânare, căutând cu orice prilej să ajute pe cei lipsiţi. Pentru că îşi împărţea hainele cu cei săraci şi-a atras de multe ori mustrarea părinţilor.
Murindu-i părinţii şi moştenind averea părintească împreună cu fratele ei Eutimie, care mai târziu v-a ajunge episcop, Paraschiva şi-a dăruit partea de avere săracilor, a părăsit locurile natale şi a plecat spre Locurile Sfinte cu dorinţa fierbinte de a umbla pe urmele paşilor lui Iisus.
Trăieşte vreme îndelungată în sihăstriile din Tracia, apoi în Iraclea din Pont şi după ce trece prin Ierusalim, se retrage în pustiul Iordanului. Acolo, într-o mănăstire de maici, vieţuieşte până la vârsta de 25 de ani.
Spre sfârşitul vieţii se întoarce în ţinuturile natale, în drum vizitând şi Constantinopolul cu marea biserică „ Sfânta Sofia” şi biserica „ Vlaherne”, ce era închinată Maicii Domnului. Întoarsă în satul în care se născuse, petrece doi ani în biserica „ Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, unde se nevoieşte întru smerenie, pocăinţă şi post aspru.
După trecerea la cele veşnice trupul ei a fost îngropat în loc necunoscut, aproape de ţărmul mării. Nu se ştie cu exactitate când a trăit, dar dintr-un panegiric bizantin în care se aduceau laude patriarhului Mihail Cerularie, aflăm că pe timpul acestuia, fratele Cuvioasei Paraschiva, Eutimie, era episcop în Madit.
Această însemnare susţine afirmaţia potrivit căreia Sfânta Cuvioasa Paraschiva a trăit la începutul secolului al XI-lea, iar moartea ei , se crede că a survenit pe la anul 1050.
Pr. Petru Berbentia
Articolul integral îl puteți citi în numărul 42 din 16 octombrie 2021
