De-a lungul vremii în acest sat au venit multe minorității. Astăzi, în Gudurica trăiesc 11 națiuni: macedoneni, sârbi, sloveni, maghiari, croați, slovaci, români, germani, romi, cehi, muntenegreni. Gudurica este într-adevăr un sat multicultural dacă este să ne luăm după numărul de minorității care trăiesc în această localitate. O combinație unică de națiuni, limbi și culturi este caracteristică satului bănățean Gudurica. Caracterul multicultural al localității se vede și prin lăcașele de cult. În centrul satului există Biserica Ortodoxă Sârbă și Biserică Baroc-Catolică în care preoții țin slujbe în limbile tuturor comunităților naționale din acest sat. În sat locuiesc împreună catolici, evanghelişti, baptiști, ortodocși, musulmani și protestanți.
Dar nu numai lăcașurile de cult dau această notă profundă de multiculturalitate, ci și întreaga viață culturală și spirituală a satului. O căsnicie care nu este mixtă este rară, iar localnicii văd diversitatea ca pe un mare avantaj. Acest sat nu știe despre diferențe și discriminare. În prezent, în satul Gudurica, trăiesc în jur de 1.300 de suflete. Aici nu contează cine ești, sau ce națiune și religie ai. Cândva, pe vremea fostei Iugoslavii erau până la 21 de minorități, iar acum sunt doar 11 la număr. Pentru că oamenii care migrează, atunci când caută pacea știu unde își vor găsi o casă, fără ca nimeni să-i judece în funcție de naționalitate. Într-un sat precum este Gudurica, în care oamenii lucrează cu sârguință, toți împreună, la fel ca în trecut. Gudurica este o localitate specifică, reprezentând un important centru care păstrează patrimoniul multor minorități și un mod de viață bazat pe valorile tradiționale.
În sat funcționează Societatea Cultural-Artistică „Vinogradar” care păstrează în repertoriul ei cântece autentice vechi foarte rare, care reprezintă cea mai mare comoară culturală a popoarelor care astăzi trăiesc în această localitate. La fiecare eveniment cultural se prezintă cu jocuri autentice a tuturor naționalităților care trăiesc în sat. Până în prezent au participat la festivalurile din Reșița, Voiteg din România, Vârșeț, Valjevo, Prokuplje, Novi Sad, Varna din Bulgaria, Nausa din Grecia, Balaton din Ungaria, Skoplje din Macedonia de Nord și multe alte localități din țară și străinătate. La aceste festivaluri societatea culturală a strălucit din plin și a dat dovadă că entuziasmul, voința și munca duc la rezultate înalte.
Vasile PETRICĂ
integral îl puteți citi în numărul 42 din 15 octombrie
