Lexiconul lingviştilor români din Banat, coordonator: Doina Bogdan-Dascălu, Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice ,,Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedică a Banatului, Editura Academiei Române, Bucureşti, Editura David Press Print, Timişoara, 2021
Banatul a dat un număr mare specialişti în limbă, iar acum avem ocazia să-i cunoaştem prin intermediul Lexiconului lingviştilor români din Banat. După cum explică în Prefaţă Doina Bogdan-Dascălu, coordonatoare, acest Lexicon apare dintr-o dublă necesitate, iar prima constă tocmai în faptul că există ,,dificultăţi de informare previzibile asupra activităţii şi scrierilor lingviştilor care se lasă înglobaţi în aşa-numita Şcoală timişoreană”. A doua necesitate, potrivit coordonatoarei volumului, este includerea ulterioară a Lexiconului ,,într-un volum care va cuprinde şi articole dedicate lingviştilor germani, sârbi, unguri etc”, un volum care să fie o parte integrantă a volumului cu titlul Enciclopedia Banatului. Ştiinţa şi învăţământul.
Colectivul de colaboratori care a lucrat la Lexiconul lingviştilor români din Banat este compus din: Gabriela Şerban (Institutul de Studii Banatice ,,Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara), Dorina Chiş-Toia (Universitatea ,,Eftimie Murgu”, Reşiţa) şi Virginia Popovici (Universitatea din Novi Sad). Rodul activităţii acestui colegiu este o lucrare care ne ajută să ne documentăm despre activitatea lingviştilor bănăţeni, fie că aceasta este axată pe limba literară sau pe graiuri.
Fiecare articol din acest Lexicon cuprinde următoarele: date biografice despre lingvist, lista scrierilor (volume de autor, îngrijite, coordonate sau scrise în colaborare, traduceri…) şi referinţe.
Printre cei 95 de lingvişti care au intrat în Lexicon sunt şi cinci specialişti în limbă originari din Banatul sârbesc.
Radu Flora (1922, Satu Nou – 1989, Rovinj) este un nume cunoscut atât celor s-au ocupat de activitatea sa de lingvist, cât şi de cei care au studiat literatura română din Serbia. Ca lingvist, Radu Flora a lăsat o operă capitală: teza sa de doctorat ,,Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije” (Facultatea de Filologie, Universitatea din Belgrad, 1969). La fel de importante sunt şi alte scrieri ale lui Radu Flora axate pe limba română vorbită în Voivodina, între care şi monografia ,,Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora sa vršačkog područja” (Novi Sad, Matica Srpska, 1962). Radu Flora a cercetat şi dialectul istroromân, iar în acest sens dintre lucrările se distinge Micul atlas lingvistic al graiurilor istro-române.
Marina ANCAIŢAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 40 din 2 octombrie 2021
