Profesorul Olimpiu Mihai Baloş, poet şi prozator, publicist şi ziarist la Radio Novi Sad, s-a născut la Torac, ca fiu de preot pe data de 24 octombrie 1950, iar la 4 iunie 2008, Dumnezeu l-a așezat printre versurile sale eminesciene și argheziene, unde își doarme somnul de veci.
Viața și opera lui
Olimpiu Baloș
Profesor de limba și literatură română cu licență de București, în 1974 se angajează la Radio Novi Sad, în ,,anii de aur” ai Radioului, când a fost ascultat în întreaga regiune. În 1980, pleacă de la acest post, întorcându-se în satul natal, unul dintre motive fiind și nostalgia de casă. S-a angajat la școala elementară din Torac, unde a lucrat ca profesor de limba română până la plecarea în eternitate, fiind un distins ,,pedagog de şcoală veche”.
Olimpiu Baloş a debutat în anul 1967 cu poezia ,,Seara”, iar editorial în anul 1971, la Editura ,,Libertatea”, cu volumul de versuri ,,Lebăda de bronz”. La aceeaşi editură publică volumele de poeme: ,,A lăcrimat o frescă” (1976), ,,Supa de duminică” (1982), ,,Piatra” (1983), ,,Între două coperte” (1995), ,,Sub geana cerului” (1999) şi volum de ,,Versuri pentru mileniu trei”. În literatura de limba română din Voivodina, Olimpiu Baloș se înscrie în mozaicul literaturii noitoare, moderniste, alături de Slavco Almăjan, Nicu Ciobanu, Pavel Gătăianțu, Mărioara Baba, Felicia Marina Munteanu.
Olimpiu Baloş a fost un poet care s-a impus prin prospeţimea şi originalitatea expresiei. Poezia lui Olimpiu Baloş, influenţată şi inspirată din mai multe lecturi, pendula la început între dorinţe şi posibilităţi dar, adesea, aducea imagini poetice, surprinzător de frumoase, autentice. A publicat versuri şi proză scurtă nu numai în ziarul ,,Libertatea”, ci şi în revistele ,,Lumina” şi ,,Tribuna tineretului” din Panciova, precum şi în mai multe reviste din România (,,Cronica” din Iaşi şi ,,Familia” din Oradea etc.).
Cuvinte de despărțire
,,Prin plecarea în eternitate a profesor Olimpiu Baloş, Societatea de Limba Română din Voivodina a pierdut încă un membru activ, pilon în sensul adevărat al cuvântului, un mare entuziast şi animator cultural sincer”, a subliniat Lucian Marina, preşedintele SLR, la reuniunea comemorativă care a fost organizată la Torac. ,,Zbuciumurile din tinereţe, reminescenţele din vremurile studiilor şi de la începutul vieţii de gazetar de când s-a cimentat prietenia noastră, au făcut să-l îndrăgesc pe Olimpiu ca pe un frate şi am şi devenit fraţi de cruce. De atunci, a început şi lupta noastră cu muzele, creaţia, limba şi literatura, animarea vieţii culturale, iar fără poetul şi profesorul Olimpiu Baloş, sigur că la Torac nu am fi reuşit să organizăm fără întrerupere timp de un deceniu şi jumătate prestigioasa manifestare devenită tradiţională ,,Eminescu în durată eternă”, a subliniat preşedintele SLR, Lucian Marina.
Florin RAȘA
integral îl puteți citi în numărul 38 din 17 septembrie
