Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia, Casa de Presă și Editură ,,Libertatea” și revista de literatură, artă și cultură transfrontalieră ,,Lumina” au organizat pe data de 1 aprilie, la sediul Casei noastre din Panciova, reuniunea științifică prin care au marcat 140 de ani de la nașterea poetului, gazetarului, dramaturgului și politicianului Octavian Goga. Aceasta este prima activitate a revistei ,,Lumina” de când în fruntea acesteia se află doamna profesoară drd. Mărioara Sfera.
Organizatorii și-ar fi dorit un eveniment mai mare, dar, pentru că din cauza situației epidemiologice acest lucru nu a fost posibil, s-au reunit un număr restrâns de oameni: Mariana Stratulat, director al C.P.E. ,,Libertatea”, poetă și prozatoare, Valentin Mic, director adjunct al C.P.E. ,,Libertatea” și poet, drd. Mărioara Sfera, redactor responsabil a.i. al revistei ,,Lumina” și poetă, Teodora Smolean, redactor responsabil a.i. al Editurii ,,Libertatea”, Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al C.P.E. ,,Libertatea”, Adriana Petroi și Vasilie Petrică, jurnaliști la ,,Libertatea”, Lavinica Brenda, învățătoare la Școala Generală ,,Dr. Aleksandar Sabovljev” din Ecica, Angelina Dan, elevă la școala din Ecica și Valentina Dan, elevă la Școala Medie de Medicină din Zrenianin.
Drd. Mărioara Sfera a deschis reuniunea cu date din biografia și cu referiri la poezia ,,logodnicului durerii”, cum a fost supranumit Goga, una dintre cele mai importante personalități ale României de la jumătatea secolului trecut. ,,Astăzi ne revine misiunea sfântă de a cerceta îndeaproape mărgăritarele operei talentatului poet pentru o misiune complexă, dar plină de daruri spirituale deosebite”, a spus în încheiere drd. Mărioara Sfera.
Doamna director al C.P.E. ,,Libertatea”, Mariana Stratulat, a citit un fragment din lucrarea Octavian Goga, genialul ,,poet al pătimirii noastre”, spunând, între altele, că Goga ,,a fost de un temperament vulcanic şi pasionat. A fost cel care a scris poezie pură. A avut darul să smulgă o picătură din suflet, un grăunte de lumină, o fărâmitură de bucurie ori de durere și ne-a lăsat în dar moşteniri nepieritoare”. Lucrarea este presărată cu descrierea făcută lui Goga de criticul literar George Călinescu, citate pe care ni le-a lăsat poetul și cu o parte din interviul apărut în ,,Realitatea ilustrată” din 31 martie 1932 în care Goga a explicat dualitatea sufletului său – poezia și politica.
Domnul Valentin Mic, director adjunct al C.P.E. ,,Libertatea”, și-a amintit de primele sale întâlniri cu poezia lui Octavian Goga care au avut loc în liceu. În timpul studiilor masterale de jurnalism, așa cum a afirmat, l-a cunoscut pe Goga și ca gazetar, acesta fiind segmentul din activitatea lui Goga pe care Valentin Mic și-a axat lucrarea. Accentul a fost pe ideologia lui Goga, pe revista ,,Luceafărul”, înființată din inițiativa lui Goga la Budapesta în 1902 și pe alte publicații care i-au marcat biografia.
Doamna Teodora Smolean, redactor responsabil a.i. al Editurii ,,Libertatea”, a vorbit despre poezia lui Goga, dragostea sa pentru poezie și satul ca inspirație, toate argumentate cu versuri, mărturiile lui Goga și citate din critica literară. Teodora Smolean a invocat și impactul lui Eminescu: ,,Marele Eminescu a avut o influență covârșitoare asupra concepției sale literare. Nu era doar o coincidență apariția revistei cu titlul ,,Luceafărul”, în care s-a confirmat clar care le este crezul literar”.
Doamna Adriana Petroi, jurnalistă la ,,Libertatea”, a participat cu o lucrare despre Mircea Goga, strănepotul lui Octavian Goga, care a avut o biografie bogată, cu peste 60 de cărți scrise, iar de numele lui se leagă profesiile și calitățile de: scriitor, filolog, istoric literar, traducător, profesor de limbă, civilizație și cultura română, am aflat din cele spuse de Adriana Petroi. Înainte să citească poezia ,,Noi”, Adriana Petroi a conchis următoarele: ,,Nu doar prin strănepotul său, ci și prin faptul că noi astăzi ne-am adunat să omagiem 140 de ani de la nașterea marelui poet se dovedește că poeții nu mor, ci trăiesc prin noi, prin urmașii noștri”.
Marina ANCAIȚAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 15 din 10 aprilie 2021
